Radio Romania International

Arhiva :

Franţa şi tăburli di ghifţă (16.08.2010)
(2010-08-16)
Atea dit soni aspuneari: 2010-08-25 11:14 EET Print
Trei an’i după ţi clasa politică, media şi suţiitatea italiană, tut cu tut, să spunea nfărmăcati di iruşea infracţională a ghifţâlor cu paşapoarti româneşti, tu Franţa s-toarnă un xanafăţeari a idyiului filmu di lăhtărseari. Niaplicăndalui ureacl’ia la cutuyurserli ali Comisie Europenă ică la stepsurli di rasismu di partea a ufiţialilor ONU, autorităţli di Paris s-vedu cu borgea, prota ş-prota, s-veagl’e securitatea a cetăţean’ilor işiş şi la ighiena, fizică şi morală, a căsăbadzlor a lor. Atel di ma apufusită şi lo meatri ta s-li angiumiticheadză, până di toamnă, aţeali 300 di tăburi, tu cari băneadză aproapea 15 di n’il’i di nomadz, orighinari, nai cama mulţâ, dit România şi Văryâria. Aeşţâ apăndăsiră iruşi aducăndalui aminti ndrepturli di cetăţean’i ali UE şi nu trapsiră mănă ta s-ambudyiusească, ca semnu di mutari cap, urdinarea pisti ună apunti di ningă Bordeaux. El’i u stipsescu Franţa că nu lă ndreadzi ună alternativă la rulotili şi cunăchili insalubri adrati pi spaţiul public şi nu agărşescu s-aducă aminti niacumtinat că nu pot s-hibă avinaţ tuţ păn di un. Excedat, Parislu aduţi aminti, ca sancţiuni contra a Guvernului di Bucureşti cari nu poati ta ş-prăxească ghifţăl’i, nica şi amânarea sine-die a apruchearil’ei ali Românie tu spaţiul Schengen, băgată tu plan ti anlu ţi yini. Chiro tru cari, nyrăpseaşti jurnalu bucureştean GÂNDUL, tu aţeali locări „ghifţăl’i şi poliţiştil’i duc ma largu agioclu anamisa di şoaricu şi maţă”, tu sondaji, Sarkozy, candidat la succesiunea işiş pisti doi an’i, “ş-u criscu scara di pistusini, maxus tu ţi mutreaşti adunarea simbatiili a electoratlui di dreapta.” Sţenariul, mindueaşti jurnalu, easti idyea turlie cu aţel ali victorie electorală dit 2007 a premierlui italian Silvio Berlusconi, a curi partie agiumsi tu chipita a dalgăl’ei ali „isterie” tu idyiul chiro şi a aţil’ei contraghifteşţă şi contraromâneşţâ. Băgarea tru idyea scară pi ayunie cu miletea ghiftească, ti cari s-ufilisescu, daima, media şi politicien’il’i occidentali, easti, păn tru soni, şi niifharistusearea a majoritatil’ei româneşti. Sondajili sociologhiţi dit văsilie spun că nu ari comunitati ma nivrută di român’i, altăturlie achicăsindalui minorităţli, andicra di ghifţăl’i, a curi lă si bagă pi zvercă lucărli infracţionali ca hobby, a deapoa lucărlu şi igiena ca fobii. Aţel’i aproapea giumitati di miliuni di ghifţă dit România suntu dramatic polarizaţ suţial. La ună limită a scarăl’ei easti urfan’ia cabaia mari a fumeiilor cu mulţă ficiuriţ, care nu s-duc la sculie, trag di arcoari şi foamiti şi sunt tu ananghi ta s-nveaţă di n’iţ, di la părinţăl’i cari vârnâoarâ nu lucrară, tehnea ti armâneari tu banâ pi ţăpătul’ia a nomlui. Tu mardzina alantă ari avearea fâr di bitiseari, pălăţli cu dzăţ di udadz şi aftuchinili di dzăţ di n’il’i di euro, averli a curi orighini nu easti cănăscută. Ama cari, tu multi cazuri, agiungu pi isapi poliţiili europeani, suntu adunati dit “cumăndusearea” a taifăl’ei şi a soţlor a lor ţi suntu pitricuţ ca dicuchin’eari şi ta s-fură tu Occidentu. Textul: Bogdan Matei Apridutearea: Taşcu Lala Stiri st. tr. I 16/08/10 12:53 Bruxelles - România avu în meslu iuliu aţea ma marea ratã anuala ale inflatie di aţeale 27 di state membre ale UE, (7,1 procente), urmatã di Gârţia (5,5 procente) si Ungaria (3,6 procente), conform a unei estimare revizuitâ publicatã, azâ, di Oficiul European di Statisticã (Eurostat). In iunie, rata anuala a inflaţil’ei in Romania fu di 4,3%. Uidisit cu Eurostat, in zona euro rata anualã a inflaţil’ei, in iuliu, criscu lişor pânã la 1,7 procente în iuliu, di la 1,4 % meslu tricut, şi în Uniunea Europeanã, la 2,1 procente di la 1,9 procente în iunie. (andreea) st. tr. I 16/08/10 13:59 BUCURESTI - Sectorlu public din România easte ineficientu si " para costisitor (cu mulţâ pâradz)" raportat la capacitatea a Guvernului di atradzire venituri (pâradz), hiindalui necesarã reduţirea (m’icurarea) a hărgilor ale administratie la niveluri adecvate (uidisite), declară un reprezentatu ale Bancâ Mondialâ la Bucuresti, François Rantrua. Uidisit cu aestu, BM susţâne reforma ale administratie ţi easte importantâ si urgentâ, ama lipseaşte s-hibâ create si conditii trâ creaştire economicã pi termen mediu. BM si Guvernul di la Bucuresti, în colaborare cu Comisia Europeanã (CE), deruleadzâ pina in martie 2011 unâ evaluare functionalã a sectorlui public din România, cu scupolu tra-s identificâ misuri di eficientizare si îmbunãtãtire a performanţilor ale administratie. St. Tr.II 16/08/10 17:53 Inloc. Bucureşti – Camera a Deputaţlor a Parlamentului roman adoptă, azâ, noulu proiectu a leadzil’ei ale Aghenţie Naţionalâ di Integritate. Voturle aparţinurâ a deputaţlor PDL, UDMR, PNL, a gruplui a minorităţlor şi independenţâlor. Parlamentarl’i PSD (opoziţia di stînga) işi din salâ. Institutia fu creata la câftarea a Uniunil’ei Europenâ, cu scopulu di verificare averle a demnitarlor român’i. Atribuţiile a l’ei furâ ama amputate (tâl’ate, fapte ma m’iţ) di unâ decizie a Curtil’ei Constitutionalâ. Executivlu comunitar critică modificărle aduse a veaclil’ei leadze ANI şi câftă mai multâ transparenţâ Proiectul a nalil’ei leadze va-s intrâ în dezbatirea a Senatlui, ţi si reuneşte în şedinţâ extraodinarâ pi 24 august. (Cezar Irimia) Armânipseare: Hristu Steriu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International