| SUCEVITA, UNĂ NAUA PIESA TU PATRIMONIUL UNESCO |
| (2010-08-03) |
| Atea dit soni aspuneari: 2010-08-03 15:46 EET |
Romania adavgă un nău scupo pi lista Patrimoniul Mondial al UNESCO. Manastirlu Sucevița (nord) easti di duminică, intră ateali 900 di situri di valoari universala ti anami dit 148 di văsilii. Piesa di thimeliu a Manastirlui Sucevita easti Băserica a Inyieariei, cu picturi interioari si exterioari dit secolili 15-li si 16-li. Pictura exterioara easti, aua, nai ma conservata dit gruplu ma multor manastiruri avdzăti dit nordul ali Romanie. Majoritatea s-află tu patrimoniul UNESCO si au fost premiati di Federatia Internationala a Jurnalistilor dit Turismu cu Merlu di Malmă ti valoarea a lor tu arada a artăei si a culturilei universală. La Sucevita, culoarea a frescilor easti veardili, tut asi cum la alti manastiruri dit nordul ali Romanie cu njrlul (la Voronet) i aroslu (la Humor). Tu idyiul chiro candu Michelangelo scria că frescili suntu nai ma zori si ma ahoryea picturi, artistillii populari romani Ioan si Sofronie isea dit anonimat adrândalui operi comparabili cu marili capodoperi europeani. Fatsi timbihi, pi latura nordica a băsericălei di Sucevita, compozitia număsită Scara a Virtutlor, tu cari putem s-alidzem naratiunea biblica cu scupo educativ, specifica a spatiului artistic post-bizantin dit aeastă zona a Europăei, zona cari deadi a culturăei universală asi-număsită Renasteri Moldoveneasca. Aproapi tut nord-estul ali Romanie easti cu manastiruri si băseriț, ama ațeali cu valoari ahoryea fură adrati tu chirolu a domniilor a voievozilor romani Stefan ateal Mari si Petru Rares (sec 15-16). Nafoara a lor, Romania ari scrisi pi lista UNESCO Rezervatia ali Biosferă Delta a Dunălei (sud-est), ansamblu di hori si băserit fortificati di Transilvania (chentru), Manastirlu Horezu (sud), cetatili daciți di Orastie (centru), biserițli di lemnu di nord-vestu, si centrul istoric a căsăbălui-țitati Sighisoara (centru). Băgarea pi aeasta lista ari ună importanta miza economica, special ti văsiliili tu cursu do dizvultari, tu conditiili tu cari obiectivili trag, ti ună crișteari a fluxului di turisti si fonduri ti intretineri. Pricunuștearea internationala a monumentilor ari tutnăroară mărdziniri di furnia a urbanismlui cari, maca nu suntu tinisiti, duc la scutearea sitului di pi lista UNESCO. Ti ateli ți vor s-hibă viziteadză Manastirlu Sucevita dzăsim că easti la 56 km di căsăbălu Suceava, capitala a judetlui cu idyea numă, iu poati s-agiungă pi calea europeană E85, E58, cu pamorea pi linia Bucuresti-Cernauti-Liov i cu avionlu.
Textu: Valentin Tigau
Armânipseari: Aurica Piha
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido