Radio Romania International

Arhiva :

Român’i’i yin acasă tu chirolu di adyi (02.08.10)
(2010-08-02)
Atea dit soni aspuneari: 2010-08-26 9:41 EET Print
Cama di 15.000 di român’i cari lucreadză tu Occidentu s-turnară tu bitisita a stămănăl’ei acasă tra ş-treacă chirolu adyi. Nai cama mulţă băneadză tu Italia şi Spania, văsiliili ti cari au mirachi migranţăl’ii român’i, ţi nchisiră ti ună bană cama bună, ună ş-ună dupu scutearea a vizilor. Recesiunea economică dit statili nicuchiri lă adusiră ama şi a lor cripări. Ună isapi dată tru şteari tora ayon’ia di Banca Naţională ali Românie spuni că român’il’i cari lucreadză tru xinătati pitricură tru văsilie, tru proţl’i meşi a anlui 1,1 miliardi di euro, cu un cirec ma puţăn andicra di idyiul chiro a anlui ţi tricu şi la giumitati andicra di 2008. Aţeali cama di 2 miliun’i di român’i, cari suntu tu ună migraţie, tu amprotusa economică, pitriţea acasă păradz cabaia mulţă ninti ta s-ahurhească criza. Nica şi aşi, puţăn’i dit aţel’i ţi fudziră aleg ta s-toarnă tu România, iu opţiun’ili suntu cabaia n’iţ. Migraţia tu arada a român’ilor lo calea, tu aestu chiro cătă speţializari. Mulţă yiaţră şi asistenţă medicali vor ta s-lucreadză tru stati dit Occidentu iu ari ixichi di personal iara lucurlu s-pălteaşti multu ma ghini. Aşi cum spun isăchili fapti di Colegiul a Yiaţărlor dit România, cama di 50% dit yiaţărl’i dit văsilie va s-fugă până tu 2015, di furn’ia a tin’iilor di cafi mes ma buni şi condiţiili di lucru ma buni. Presa di Bucureşti spuni că anesteziştil’i, yiaţărl’i chirurgi, cardiologil’i şi specialiştil’i tru chirurgie cardiovasculară suntu nai ma căftaţ tu statili a Uniunil’ei Europeni. Germania şi Marea Britanie suntu tu caplu a listăl’ei. Nu ma pţăn di 9000 di yiaţră şi asistenţă medicali român’i caftă di lucru tu Regatlu Unit, dimăndă jurnalu GÂNDUL. Tu România, tin’iili di cafi mes scădzură cu 25% tu sistemlu medical, cata cum ş-tru tut sectorlu bugetar. Tu aestă catastisi autohtonă, easti zori ti yiaţră şi asistenţă s-ţănă cheptu a mirakil’ei tra s-intră pi lucru ti 5000 di liri sterlini, dimi 2500 di liri tru mes. Guvernul di Londra feati timbihi,ama, că va s-hibă alepţă maş inşil’i axiziţ ş-cari cunoscu limba engleză. Ari, di altă parti, ună categorie di migranţă ţi yinu dit România cari nu suntu ici vruţ tru statili dit Europa Occidentală. Guvernul di Paris dimăndă tora ayon’ia că va s-pitreacă napoi tu România şi Vărgăria membril’i a comunitatil’ei romă cari au faptă lucri paranom şi va li ncl’idă giumitati dit tăburli di nomadz ţi suntu tru locurli ali Franţă. Parislu cutuyurseaşti Bucureştiului ti chivernisearea multu slabă tu ţi mutreaşti problema ti integrarea a romilor şi fuvirseaşti, ma multu ică ma puţăn cu spusa dininti, cu ambudyiusearea ti aderarea ali Românie la spaţiul Schengen, pruvidzută ti marţu 2011. Guvernul român băgă pi ipotisi un secretar di stat tu Ministerlu a Lucurlui tra s-aibă ngătan luyuria ti băgari pi arada tru plan suţial a ghifţalor. Di altă parti, Bucureştiul caftă şi ndrupaşti ună mutrită isa europeană ş-nu particular a aiştei luyurii ndilicată, pripuniri cari nu află, ama, iho Bruxelles. Textul: Ştefan Stoica Apriduţearea: Taşcu Lala Stiri XXX – Aza easte dzuaa natsionala ale Republica Machedonia, fosta republica iugoslava. Dupu destramarea di dupu 1989, anlu candu cadzu murlu a Berlinlui, Machidunia si featse independenta di Belgrad. Ca dzua natsionala şi-alepase aniversarea a dzual’ei ale rascoala di-tru 1903, contra a imperiului otoman. Rascoala aesta, di care s-lega numa al Pitu Guli, di far` armâneascâ, duse la instaurarea a repunlic`l’ei di Cruşuva, trau a cure guvernu avea şi armân’i. Fu unâ rwepublic` ţi ţânu maşi dzaţe dzale şi easte cunuscutâ ca reppublica di la Ilinbden, di la Dzua al Sâmtu Ilie. Tru constituţia republicâl’ei, di dupu 1990, Machidunia, fostâ republicâ iugoslav, suntu tricuţ şi armân’l’i, aşi cum eara prezenţâ, prit rweprezentanţâ şi tru re[publica di Cruşuva, di Ilinden, di-tru 1903. Urăm trâ mulţâ an’i la aestâ sârbâtoare naţionalâ ale rwepublicâ Machedonia! St.Tr.II modificat Bucuresti – Delegatia FMI continuarâ, azâ, discutiile, cu reprezentanţâl’i a BNR di stadiul a indepliniril’ei a obligatiilor asumate pri-tru programlu di asistenta. Dupu cum dzâse seflu a misiunil’ei, Jeffrey Franks, principala provocare trâ Bucuresti u reprezinta accesarea (loarea) mai rapida a fondurlor di pâradz europene nirambursabile (fârâ turnare nâpoi). Misiunea a expertilor international’i si incl’ide (bitiseaşte m’ercuri. Di rezultatile ale iştei evaluare depinde (ţâne, aspindzurâ) eliberarea a unei noauâ tranşâ in valoare di 900 di milioane di euro. Suma totala pruvidzuta in acordul di imprumut simnat, anlu tricut, di autorităţle romane cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala agiundze la aproximativ 20 miliarde di euro. (Mihai) Str. tr. I 02.08.2010 10:26 CHISINAU - Piste 4.000 di tineri din Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona) îşi depusirâ dosarile trâ studii în România viţina. Circa 3.000 optarâ trâ u bursâ la universităţile romanesti, şi alanţâ trâ învăţământul preuniversitar, masterat şi doctorat. Bucurestiul oferâ anlu aestu 5.000 di burse di studii trâ elevl’i, studenţâl’i, masterandzâl’i şi doctorandzâl’i din Republica Moldova. Dosarile pot s-hibâ depuse la consulatile romanesti di la Chisinau, Balti (nordu) si Cahul (sud). (Bogdan Matei) St.Tr.I 8210 11:07 AM XXX - Un nou obiectiv din Romania – Bâsearica ale Inv’eare di la Manastirea Suceviţa din nordul a Moldovâl’ei fu inclus pi Lista a Patrimoniului Mondial UNESCO. Aestu s-aradapseaşte a altor 7 bâseriţ di-tru aesta zona istorica romaneasca, aflate în Patrimoniul UNESCO di-tru 1993. Din Romania mai suntu incluse pi Lista Rezervatia a Biosferâl’ei Delta Dunarii, ansamblul di hori cu bâseriţ fortificate din Transilvania (chentru), bâseriţle maramureseane di lemnu (nordu) si chentrul istoric a câsâbălui Sighişoara (chentru). (Florentin) St.Tr.I 8210 1:31 PM Beijing – Pavilionlu ale Romanie la EXPO 2010 di la Beijing fu vizitat, in priml’i trei meşi di la dişcl’idearea di piste 2.150.000 di persoane. Tru aestâ perioadâ, pavilionlu apânghisi, intră alte, piste 1.800 di evenimente artistiţe. Siptamana tricuta, fu sarbatorita Dzua a pavilionlui National ale Romanie la EXPO 2010, marcandalui aţel mai importantul momentu cultural ale prezenţâ a l’ei la evenimentu. Cu aesta ocazie, fu lansat brandul turistic di vâsilie, cu scupolu sâ promoveadzâ imaghinea ale Romanie ca destinatie di vacanţâ trâ xen’i. (Florentin) St.Tr.II 020810 19:49 Washington – Preşedintile (prezidentul) Barack Obama anunţă, azâ, că forţâle combatante (ţi-s bat) americane va-s pârnâseascâ Iraklu la bitista a meslui. La un congres a foştilor combatanţâ handicapaţ (cu zâvale) la Atlanta (Georgia), preşedintile Obama dzâse că noaua strateghie trâ Irak pruveade transferlu total cătră irakian’i a controlului a statlui. Pi di altâ parte, prezidentul a SUA apreciadzâ cã obiectivile pi care li fixă trâ Afganistan sunt "relativ modeste" şi pot s-hibâ îndeplinite (fapte dimpline). Strateghia prezentatã di Barack Obama în decembrie 2009 pruveade arhiusearea a ritradzearil’ei a trupilor amiricane din Afganistan tru iuliu 2011. (Cezar Irimia) Armanipsearea: Hristu Steriu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International