2025-04-03




















Arhiva :
Kosovo, idyea abordari București (26.07.2010)
(2010-07-26)
Atea dit soni aspuneari: 2010-08-16 11:26 EET
După darea tru șteari a avizlui consultativ a Curtil’ei Internaționali di Justiție, cari agiundzi pi isapea că declarația unilaterala di independență ali provinție Kosovo nu călcă ndreptul internațional, reacțiili fură contradictorii. Di ună parti, cum s-aștipta, Priștina hiritisi apofasea, dimăndăndalui că va s-pitreacă a guvernilor dit ațeali 121 di stati căftarea ti pricunuștearea ufițială a independențăl’ei ș-că anlu ți yini, va s-facă ună căftari di aderari la ONU a năului stat. Kosovo, cu un numir di bănători di 2 miliun’i, dit cari 90% - albanezi, fu pricunuscut di 69 di stati, ntră cari SUA si 22 dit ațeali 27 di stati membri ali UE. La alantă chpită, Belgradlu alăsă tra să s-akicăsească că avizlu a Curtil’ei u feați multu ma greauă alumta ti agiundzearea și amintarea ali ună cearei ndreaptă, di compromis, mutrindalui yinitorlu statut ali provinție di sudlu ali Sărbie, prezidentul Boris Tadici, spunăndalui, limbid, că văsilia a lui vărnăoară nu va u pricunoască independența Kosovo. Avizlu ali justiție internatională easti maș unlu consultativ, iara tută comunitatea internațională ari, nica, umuti ti ahurhearea a dialoglui anamisa di Priștina și Belgrad. Minduită andrupătă ș-di România, cari, prit ministurlu ti Externi, năpoi și spusi pistusinea tu ună cearei păzărăpsită. Teodor Baconschi:
”Curtea feați ună mutrită, ună isapi, maș tu ți mutreaști legalitatea a actului propriu-dzăs, tra s-adară ună declarație di independență, ama nu li mutri consecințili juridiți a aiștui, dimi problema mutrindalui legalitatea dupu cari s-timil’iuseaști un ași dzăs nău crat. Nâpoi u spun, dimi minduita cunuscută, tu ți mutreaști nipricunuștearea a statalitatil’ei Kosovo, pi cari România u spusi totna, tu an’il’i dit soni. Nă spunem umutea că va s-ahurhească dialoglu anamisa di Belgrad și Priștina, cu scupolu tra s-află ună cearei cari s-hibă simfună cu sinferurli a daulilor părță ș-cari s-mutrească stabilitatea și perspectiva europeanâ a regiunil’ei.” Di altă parti, avizlu a Curtil’i Internațională di Justiție deadi silă a gaeretil’ei ti pricunuștearea ali autonomie tu niscănti ripubliț autoproclamati dit spațiul est european. Easti zborlu ti Transnistria, iu, andicra di Kosovo, conflictul a autoritățlor proarusești cu R.Moldova pro-româneascâ ari un haractiru politic ama nu etnic. S-tru România, dupâ hâbarea a Curtil’ei, vrerli ti autonomie a minoritatil’ei maghiară (6,6% dit tuț bânâtorl’i) loară ună silă. Vițeprezidentul a PE, László Tokés, spusi că maca ună microregiune cata cum Kosovo ș-amintă autonomia, idyiul lucru poati să s-facă ș-tru Tinutlu Secuiesc dit Romania. Declarația fu sertu sancționatâ di clasa politica internâ, cari u luyursi ti niaprucheari nica și ună atacă la statlu național ș-la Constituție.

Textul: Valentin Tigău
Apriduțearea: Tașcu Lala
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI