Radio Romania International

Arhiva :

MOARTEA A PATRIARHULUI ALI BOR
(2007-07-31)
Atea dit soni aspuneari: 2007-07-31 14:39 EET Print
S-asteasi cândila a banâl’ei a Patriarhlui ali Bisearicâ Ortodoxâ Românâ, Teoctist. Chiru nica unu omu di pristi locu, s-apreasi nica unâ steauâ tu infinitlu a uranoului. Tricu tu lumea a aumbriloru aţel cari aproapea tutâ bana cilâstâsi ti embistimen’i ş-ti Dumnidză. Român’il’i s-ânvirinarâ la moartea a lui, ama s-hârsescu tu spiritlu ali pisti criştinâ câ Teoctist agiumsi tu unu locu ma bunu, di iu poati s-veagl’ii nica aşi cumu feaţi ş-câtu fu Patriarhu, chioro di pisti 20 di an’i. " Easti unâ mari chiardiri ti ântreaga bisearicâ ortodoxâ românâ câţe Paraayisitlu adusi multâ stabilitati ti Bisearicâ". "Pistipsescu câ atumţea cându unu insu u acâchiseaşti bana aestâ ş-cându bâneadzâ ti Hristolu, nu poaţ s-dzâţ câ muri. Şi pistipsescu câ aestâ lecţie nâ u deadi Patriarhul. Elu cilâstâsi pânâ tu dzuua dir soni a banâl’ei a lui ti Hristolu ş-ti Bâsearicâ". " Iţi omu pâlâcârseaşti ti elu s-treacâ cât cama lişoru praglu. Armasimu fârâ di un omu cari nâ u spunea calea.” Faptu tu 7 di şcurtu 1915, Teoctist intră tu monahismu cându eara tu ilichie di maş 14 di an’i. Li feaţi cursurli ali Facultati di Teologhie ali Universitati di Bucuresti şi ş-u lo licenţa "Magna cum laudae" tu Teologhie. Tu brumar 1986, fu bâgatu pi bi scamnul di Patriarhu ali Bisearicâ Ortodoxâ Românâ. Tora dupu ma multu di 20 an’i di patriarhat, român’il’i lu pitrecu pi calea dit soni pi aţel ţi, maxus dupu revoluţia anti-comunistâ, feaţi ditu Bisearicâ instituţia cu nai ma marea credibilitati. Ia câţe premierlu Călin Popescu Tăriceanu declara, idyea cu altâ oamin’i politiţ câ, ti român’i, triţearea tu eternitati a Patriarhlui Teoctist reprezintâ unâ mari chiardiri. ‘România chiru unâ di personalităţli a l’ei lun’inoasi, unu omu multu mintimenu, cari bâgă daima vâsilia ş-patrida ma nsusu di iţi interes personal. Dinclo di personalitatea a lui specialâ, ca Întân’iustâtâtor ali Bâsearicâ a noastrâ naţionalâ, nu potu s-li agârşescu zboarâl’i a lui imiri şi ahântu mintimeni, spiritlu a lui ţi fu urnechi ahântâ an’i ti român’i. Duchescu ş-mini marea nvirinari a popului românescu tu aesti dzâli ş-va u avem daima tu minri bana exemplarâ a Pârintilui Patriarhu’. Criticat sertu ti pasivitatea andicra di di surparea a biseriţloru tu chirolu a dictaturâl’ei alu Nicolai Ceauşescu, Teoctist ş-u ndreapsi multu imaghinea dupâ Revoluţia dit 1989, cându u ţânu Bisearica anaparti di agiocurli politiţi. Tu chirolu a patriarhatlui a lui tu vâsilie s-feaţirâ 12 di eparhii nali, fu reactivatâ, sum autoritatea a Bucureştiului, Mitropolia ali Basarabie tu teritoriili româneşti di la apiritâ anexati di sovietiţ tu 1940, pi cari s-feaţi actuala Ripublicâ Moldova. Fu adratâ Mitropolia Ortodoxâ Românâ ti Europa Chentralâ şi di Nordu, respectiv Occidentalâ şi Meridionalâ, cum şi Episcopia Ortodoxâ Românâ ti român’il’i dit Ungaria şi Sârbia. Furâ adrati icâ dişcl’isi diznou aproapea 400 di mânâstiruri, s-anâlţarâ pisti 2.000 di nali bâseriţ iara reintegrarea ânvitâmintulu teologhic preuniversitar şi universitar fu integrat diznou tu înviţâmintul public. Sum patronajlu ali Bisearicâ Ortodoxâ Românâ s-adrarâ ma multu di 230 di instituţii sociali ti tuti categoriili defavorizati. Furâ organizati campanii uminitari pi nivel naţional ti agiutarea a aţiloru agudiţ di fânicadz di fisi cum şi programi di alumtâ contra a urfâneaţâ, ali prişcâvie tu bana dit casili a oamin’ilor, a emburlăchil’ei cu oamin’i, a ufilisearil’ei di droguri, ti ânchicarea a lândzâdzaril’ei di canceru şi di HIV/SIDA. S-aduţemu aminti ş-câ tu aeşti 20 an’i di cându fu numâsitu Teoctist ca Patriarh ali Bâsearicâ Ortodoxâ Românâ, furâ nvârtuşati ligâturkli cu tuti Bâseriţli Ortodoxi şi ligâturli icumeniţi cu Bâseriţli Protestanti, cu multi culti şi organismi ecumeniţi si, nu dipi tu soni, cu Bâsearica Romano-Catolicâ. Va s-armânâ tu istorie vizita, tu 1999, Bucureşti, la invitaţia a Patriarhlui BOR, al Papa Ioan Paul II-lu, prota ţi u feaţi vârnâoarâ unu capu ali Bâsearicâ catolicâ tu unâ vâsilie majoritar ortodoxâ. Chirearea a Părintilui Teoctist li nvirină emu Nunţiatura Apostolicâ tu Românie, emu Comunitatea a Uvreiloru, di Bâsearica Greco-Catolicâ cumu şi Cultul Musulman din Românie. Ia ţi dzâsi, tu numa a musulman’iloru român’i, muftiul Iusuf Murat: ‘Easti unâ chiardiri multu mari ti tuţ oamin’il’i, ti tuţ embistimen’il’i, maxus ti ortodocşii. Personal lu andâmusii la ma multi acţiun’i pi Teoctist. Fu unu bunu mediatoru anamisa di relighii, unu bunu mediator anamisa di confesiunili criştini, nâ feaţi tuţ s-himu aproapea di nâsu, s-nâ fâţemu unâ tu un singur Dumnidzâ’. Patriarhul Teoctist fu un izvor di lun’inâ, di buneaţtâ ş-di mintiminil’ie, un simbol ali zigâ ndreaptâ, unâ mari câpie ali Bisearicâ şi unu alithea picurar di sufliti. Fu patriarhul a trâdzerlor ali ortodoxie tu chirolu a comuniştilor, ama avu haraua s-hibâ ş-patriarhgul a renessansâl’ei ali ortodoxie româneascâ. Fu cândâsitu pânâ tu minuta ditu soni di vocaţia a lui ca lucrâtor ti bâsearicâ : ‘Maca, vâroarâ nu mata va s-potu ş-mi ducu la bisearicâ, va s-hibâ atumţea unâ mari dureari ti mini ş-ti aţea mi ndrepşu ş- mi ducu s-u mpartu haraua a mea cu embistimen’il’i. Daima feciu pidimo, cilâstâsiiu câtu putuiu cându lipsea s-lucredzu ti Dumnidză şi s-mi andâmusescu cu embistimen’il’i. Autor: Roxana Vasile Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International