|
|
| FÂNICOLU ŢI-L FAŢI CÂROAREA TU ROMÂNIA |
| (2007-07-20) |
| Atea dit soni aspuneari: 2007-07-20 12:31 EET |
Naua dalgâ di câroari, ţi vini stâmâna aestâ, dupu aţea ditu meslu cirişaru, ş-dusi la moartea a 30 di inşii, bagâ, nica unâ oarâ, România pi jari. Autorităţli bâgarâ ti aestu week-end, codlu purdicaliu tu 32 di judeti ( ditu un acutotal di di 41) ândreapsirâ pisti unâ n’il’ie di chentri di protu agiutor şi suti di puncti di ampârtări di apâ tibeari. Serviciili di ananghi loarâ tu dzâlili ditu soni n’il’i di apeluri a nâscântor inşii cari tragu di itia a temperaturlor. Aesti tu nâscânti locuri suntu ma mări , local, di 40 di gradi şi dusirâ la moartea a trei inşii. Autorităţli sanitari câftarâ ali populaţie s-tin’iseascâ normili di igienâ şi s-nu s-ascaldâ tu locuri niautorizati, dupâ ţi vidzurâ unâ crişteari a cazurlor di meningitâ, lângoari favorizatâ di temperaturli analti. Câroarea feaţi mâri zn’ii ş-pi agâri. Ministerlu ali Agriculturâ luyurseaşti câ xichea a ploilor va s-ascadâ la giumitati birichetea di gârnu, (2,6 miliun’i di tonuri) andicra di anu şi va s-ducâ la criştearea a pâhadzlor la pârmâtiili di mâcari. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, feaţi timbihi aieri a guvernului tu şedinţa CSAT, ti zn’iili ţio li aduţi xearea câ , pi ninga misurili tu dumenea agricolâ, sâ s-bagâ acţentu pi asiguripsearea, di cu chiro a surseilor di alimentari cu apâ a şcolilor, tu perspectiva ahurhearil’ei a noului an şcolar. Unâ altâ misurâ loatâ di autorităţi easti stâmusearea a urdinaril’ei, pi ântreg loclu ali vâsilie tu chirolu 19-22 di alunaru a autovehiculilor cu unâ griutati ma mari di 7,5 tonuri, anamisa di sihăţli 11-20, em nuntrul cum şi nafoara a localităţlor. Tutnâoarâ, Prefectura a Bucureştiului deadi un cumandu prit cari instituţiili şi serviciili publiţi din capitala ali Românie ş-lu dânâsescu programlu di lucru cu publiclu anamisa di sihăţli 11-17, pi chirolu ali câroari. Niţi alantâ parti di vâsiili ditu Europa di Estu şi ditu Balcan’i nu ascâparâ di dalga di câroari. Tu şasi câsâbadz vâryâreşti dit câmpul a Dunâl’ei temperaturli agiumsirâ pi nai ma analtul nivel ânreghistratu tu 100 di an’i pânâ azâ. Muntenegru bâgă catandisea di ananghi, iara sârghil’i ândregu , tu aradha a loru , misuri speciali ta s-facâ faţâ a dalgâl’ei di câroari. Tu sudlu ali Gârţie, incendiili fac mări zni’i, iara tu Slovacia unu insu muri di itia a câroaril’ei. Meteorologil’i dit Românie nu au, nica hâbări buni ti aestâ zonâ. El’i pistipsescu câ dalga di căroari va s-tânâ nica şapti dzâli, dupu ţi tu aestu weekend, va s-hibâ ânreghistratu un altu maxim di temperaturâ cari reprezintâ unâ provocari serioasâ ti populaţiei şi ti autorităţ. Muabeţli mediatiţi a român’iloru pi tema efectilor ali câroari scotu tu migdani em resursili financiari limitati ţi li au aţel’i ţi potu s-agiutâ tu catandisi di ananghi, cumu şi politizarea fârâ hâiri a aiştui fenomen climatic.
Autor: Valentin Ţigău
Armânipsearea: Irina Paris
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-06
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido