Catastisea ali icunumii româneascâ |
(2013-05-14) |
Atea dit soni aspuneari: 2013-05-22 12:35 EET |
România ari ananghi di trei ingredienti di thimeliu ti amintarea a investițiilor, cundil'e, la un seminar di spețialitate ndreptu Bucuresti, economistul-șef a Bancâlei Nationale, Valentin Lazea: Noi avem tu România nai pțânu trei imperfecțiuni mări a pâzarilei, ațeali trei i-uri, cum mi ariseaști s-lâ spun. Easti zborlu di infrastructură, instituții și inovare. Iara problema nai cama mari easti că, tu kirolu anda inovarea țâni di un stadiu superior a factorlor di producție, infrastructura și instituțiile țân di catastisea di thimeliu, catastisea primarâ; dimi, tra s-poatâ s-minâ dit prota fază a evoluțiilei economiți lipseaști s-aibă instituții buni și infrastructură bună și noi nu șidem ghini dimi vahi și aestâ exighiseaști câțe vinirâ investitorlii la noi ma amânat ș-tu numir ma nic andicra di cât vinirâ tru vâsiliili di ningâ noi.
Di altă parti, tu minduita al Lazea, ațeli cari spun câ sectoari cata cum ațel bancar icâ metalurgic lipsea s-hibâ țânuti tu mâna a statlui și a capitalui autohton, lipsea sâ s-mutreascâ la turism, paradigmâ, iu rezultatili înreghistrate tu aeșțâ dit soni 15-20 di ani suntu practic insesizabili. Tu arada a lui, prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, feați timbihi ti nihâirlâtica energheticâ ali economie naționalâ. El cundile câ România easti treia nai cama energofagă economie dit Europa, cu un consum di energhie di dauă ori și giumitati ma mari andicra di media europeană, ahtari turlie că iți cât multi agiutoari tu pâradz vrea s-aproaki nâscânțâ producători industriali eli nu pot s-hibâ competitivi. Dumitru spusi ș-ti performanța multu scădzută a agriculturâlei, cari easti vârtos ligatâ di condițiile climateriți și ari znii di furnia a gradlui analtu di ampârțari a exploatațiilor agricole.
Vițeguvernatorlu BNR, Bogdan Olteanu, feați timbihi, dit altâ videalâ, câ România easti tu piricliul ta s-ampuliseascâ cu unâ fudzeari dăldză-daldză a forțâlei di lucru analtu calificate ma s-nu asiguripseascâ criștearea-a compititivitatilei, em pi nivel di indivizi, em ș-ca societate. El spusi câ nai cama yilipsitor tu aestâ noimâ easti exodlu a yiațârlor. Ministrul ti IMM-uri, mediul di afaceri și turismu, Maria Grapini, lugurseaști că și dumenea a fiscalitatilei caftâ ndridzeri. Grapini va, di altâ parti, bâgarea tu lucru a TVA pi tut șingirlu di producție, cari ți s-hibâ dimensiunea a țifrâlei di afaceri a companiilor si nicșurarea a impozitlui pi amintatițli a microîntreprinderlor, dit alunar, di la 3 la 1,5%. Ministurlu tră IMM-uri nica spusi câ dit veară va s-hibâ bâgat tu parctico impozitlu forfetar, ama și unâ taxă pi valoarea adăvgată nicșuratâ la 9% ti produsili di panificație. Grapini cundile ama, ca așteaptă minduita a Ministerlui di Finanțe tu ligătură cu aesti alâxeri fiscali.
|