|
 |
Arhiva :
|
 |
Împărmutlu FMI și praglu cu inflație |
(2010-07-05) |
Atea dit soni aspuneari: 2010-07-08 18:56 EET |
FMI apufusi tra s-da ali Românie țintea parti, tu valoari di aproapea 900 di miliuni di euro, dit împărmutlu faptu primveara ți tricu, luyursindalui că autoritățli feațiră mări jglioati ti agiundzearea pi scara di ma ninti ali stabilitati macroeconomică și ndridzearea a dezechilibrilor. Păradzli va s-ducă la Banca Națională ti anvărtușirea a rezervilor valutari și nu ti păltearea a tiniilor di cafi mes și a pensiilor, ca pânâ tora. Bucureștiul simnă ună achicaseari stand-by cu FMI, UE și Banca Mondiala ti un împărmut di 20 miliardi di euro, tra s-țânâ cheptu a crizălei economică, multu sertă, ți u treati văsilia. Darea a nauălei parti s-fați dupu votarea di cătră executivlu di București a unlui plan di sirțălie, cu scupolu ti scădearea a ixichilei bugetară la 6,8%. Aestă acață tru isapi nicșurarea cu 25% a tiniilor di cafi mes a bugetarlor, criștearea a TVA di la 19 la 24%, impozitarea cu 16% a tichetilor di masa, dhoara, creșă ș-di vacanță, a pălterlor compensatorii, a ndrepturlor di autor și a tocurlor la depozitili bancari. Apofasili s-băgară tru lucru ahurhindalui cu 1 di alunar. Ași cum spuni caplu a misiunilei di evaluari aflat București, Jeffrey Franks, board-ul a FMI fu haristusit di irușea cu cari guvernul află ună cearei tu loc ta s-nicșureadză cu 15% pensiili apofasi luyursită di Curtea Constituționala nisimfună cu nomlu di thimeliu. Reprezentantul ali Românie la FMI, Mihai Tănăsescu, spusi că darea a țințilei parti di mpărmut va u crească pistusinea pi păzărli externi Mesajlu a Fondului easti multu bun, di s-puni ună duchimii ma bună ti România pi păzărli internationale, și nu dip tru soni, minduescu că mesajlu di prota simasie easti că finațatorlii externi u andrupăscu România tu lucurlu di turnari la crișteari economică''. Di altă parti, boardul a FMI năpoi u mutri pi crișteari ti România ținta di inflație pi 2010, di la 3,5 la 7,9% după criștearea a TVA. Fondul u țănu ma largu, ama, prognoza mutrindalui criștearea economică negativă, di 0,5% dit PIB. Franks u spusi pi di altă parti, găilipsearea a Fondului andicra di axia a autoritățlor români ta s-li ducă ninti politițli di reformă, luyursindalui că va s-hibă ananghi ti țănearea a hărgilor sum avigliari și lipseaști tra s-lia niscănti apofasi mutrindalui ună ma mari aduțeari la buget a veniturlor. Tu ți mutreaști moeabețli anamisa di FMI și România ti ună nauă achicăseari, Franks cundile că aesti pot pot tra s-ahurhească tu yinitorli meși di dzăli, și ma s-agiungă la ună achicăseari, aranjamentul va s-hibă di turlia stand-by. (T.L.050710)
Textul: Andreea Bojoi
Apriduțearea: Tașcu Lala
St.Tr.II 7510 7:11 PM
Bucuresti Dzațe persoane sh-chirurâ bana, azâ, si treie furâ greu agudite intr-un accidentu di avion pi Aerodromlu Tuzla di pi litoralul romanescu a Amarilei Neagră. Avionlu militar di tip Antonov 2 lo foc (s-aprease) la putân timpu dupa decolare. La bordul a aparatlui s-afla patru membri a echipajlui si noaua militari di la Fortile Navale.
(Leyla Cheamil)
St.Tr.II 7510 4:40 PM inloc.
Bucuresti In Romania, hidrologli prilundzirâ codlu aroșu di inundații pi doaua arâuri din nord-estul a statlui. Tutunaoara, furâ emise avertizari di cod portocaliu si galbin di inundatii trâ ma multe arauri din estu si sud. Nivelul a fluviului Dunarea, ți tricu deja di maximlu istoric inreghistrat in 2006, easte umflat și etim sa inundâ, sâ neacâ câsâbălu Galati (estu) si, tutnâoarâ, dzăț di hoare. UE anunță că patru state membre Austria, Belghia, Estonia si Franta - decisirâ s-pitreacâ agiutoare a Romaniilei. 23 di persoane ș-chirurâ bana di furnia a inundatiilor si viniturilor di apâ umflatâ din ultimile dzâle si mile di persoane furâ evacuate. Numiroase case si gospodarii (îndredzuri) furâ distruse ică avariate si mile di hectare di teren agricol si pășuni furâ inundate. Pi di alta parte, țerlu va-s hibâ niuros in reghiunle intracarpatițe si la munte. Temperaturle maxime va sâ si incadreadzâ intră 22 si 30 di grade Celsius.
(Leyla Cheamil)
St.Tr.I - 7510 10:30 AM
XXX Prezidentul a Consiliului European, Herman Van Rompuy, fațe, di azâ, un turneu (voltâ) în Balcani. Mesajlu pi care va-l transmitâ a ofițialului european easte ca integrarea europeanâ a Balcanlor di Vestu arămâne unâ temâ di importanțâ cruțilialâ trâ Uniunea Europeanâ. Van Rompuy si adună, azâ, cu premierlu sloven Borut Pahor, ulterior, ma amânat, la Zagreb, cu prezidentul și premierlu a Croațilei, Ivo Josipovic și Jadranka Kosor, și apoia, in Serbia, cu prezidentul Boris Tadic. Mâne, la Pristina, Herman Van Rompuy, va-s discutâ cu prezidentul și premierlu di Kosovo, Fatmir Sejdiu și Hashim Thaci.
(Daniela Stefanescu)
St.Tr.II 7510 6:52 PMinloc.
Varsovia Liberalul Bronislaw Komorowski amintă doilu tur a alidzerlor prezidentiale di aieri din Polonia cu 53% di voturi, uidisit cu rezultatile ofițiale definitive. Aliat a premierului proeuropean Donald Tusk, Komorowski lu azvimse pi conservatorlu Jaroslav Kaczynski, fratile dzeamin a fostului prezidentu decedat, in meslu apriliu, intr-un accidentu aviatic in Rusia. Scorulu stres genereaza nipisipseri asupra a capacitatilei, a putearilei a guvernului tra-s facâ reforme nipopulare naintea a alidzerlor parlamentare di-tru 2011.
(Leyla Cheamil)
STR TR II 7510 5:22 PM
Teheran Iranlu anunță, azâ, că Ghirmânia, Marea Britanie si Emiratile Arabe refuza (nu aproache) sa-li aprovizioneadzâ cu carburantu avioanile di pasageri. Aeste state urmeadzâ (imnâ dupu) sanctiunle impuse a Iranlui di cătră Statile Unite, ți mutrescu, ți vor s-facâ ma mare izolarea internationala aluștui. SUA si aliațli a lui europeani au șubeie că Iranlu pi ascumta lucreadzâ s-construiascâ bomba atomica sum anvâlirea a unui program civil. Teheranlu easte, di-tru 2006, supus a ma multor serii di sancțiuni și din partea a Consiliului di securitate a ONU.
(Ema Nita)
Armanipsearea: Hristu Steriu
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|