Radio Romania International

Arhiva :

Media Top 7 iun 2010
(2010-06-07)
Atea dit soni aspuneari: 2010-06-08 12:52 EET Print
„Greil’i ali Europă u stringu curaua” – anyrăpseaşti jurnalu bucureştean ADEVĂRUL, dimăndăndalui că, idyealui cata cum tuti statili di pi continentu zn’iipsiti di criza economică, „Germania şi Marea Britanie apufusescu meatri di sirţăl’ie.” „Curbanea a curbăn’lor” apfusită di guvernul di Berlin acaţă tu isapi „concedieri cabaia tu aparatlu administrativ şi tu ascheri, n’icşurarea a agiutorlui di şomaj şi ali indemnizaţie ti criştearea a ficiuriclui”. Tu arada-l’i, năulu Executiv di Londra „ndreadzi ngl’iţarea-a agiutoarilor suţiali, n’icşurarea a licşurărlor fiscali ţi s-da ti fumeili cu n’iţ şi curmarea a crişterlor tră tin’iili di cafi mes tru sectorlu public.” Cu tuti aesti, suntu simfuni jurnalili, iuva tru Europa tăl’erli nu suntu ahătu serti cata cum aţeali di Bucureşti, iu, nyrăpseasti tut jurrnalu ADEVĂRUL, „guvernul român ş-l’ia borgea pi planlu di sirţăl’e”, ţi ari tru prota thesi tăl’iarea a tin’iilor di cafi mes cu un cirec tru sectorlu bugetar şi cu 15% a tutălor pensiilor. „Tin’iili di cafi mes şi pensiili s-duc pi tocuri”, spuni JURNALUL NAŢIONAL, cari adavgă că, tu contul a mpărmuturlor externi ma năinti contractati, „România va s-păltească estan tocuri di aproapea dauă miliardi, simfun cu datili dimăndati di Ministerlu a Finanţilor Publiţi.” Aţea ţi va s-dzăcă „aproapea cât economiili ţi li faţi cratlu dit n’icşurarea a tin’iilor di cafi mes şi a pensiilor.” „Naima găilipsitoari easti iruşea cu cari borgili a cratlui crescu”, cundil’iadză JURNALUL, chiro tru cari GÂNDUL dimăndă că „statlu hărgiueaşti ma largu cu cama di 20% ma multu andicra di ţi ari” şi „lipseaşti s-mpărumută nica 5,2 miliardi di euro acă li tal’ie tin’iili di cafi mes şi pensiili.” „Avem ananghi di mpărmuturi năi tra s-li păltim pi aţeali vecl’i şi ta s-anvălim ixichea bugetară” – nyrăpseaşti jurnalu, cundil’indalui că „România tu aestu chiro lucreadză maş pi borgi”, iara „ti împărmuturi externi, momentul easti slab di furn’ia a problemilor dit Gărţie şi dit zona euro.”Lucurlu crehtu ali văsilie s-veadi tru ishea-l’i clasă politică, ţi nu dănăseaşti s-li adună tuti, niaxizită, incoerentă, nu avdi – spuni fără s-afirească, editorialu dit ROMÂNIA LIBERĂ. Tru un cadealihea rechizitoriu faptu ti guvernaţă cari până nu di multu chiro spunea că nu ved zori cu păltearea a tin’iilor di cafi mes şi a pensiilor, jurnalu nyrăpseaşti că „aestu easti mesajlu pi cari nă-lu pitrec nicuchirl’i di ază a văsiliil’ei prit meatrili economiţi pi cari va nă li bagă pi guşi: că văsilia aesta u străxeaşti haraua a născăntor cu păhălu a aţilor ţi nu ved ici haraua” Noi pripunem cearei prit cari tută lumea s-amintă, el’i nă spun cafi dzuuă că ahtari lucru nu ari. Tal’ie pensii, tal’ie agiutoari suţiali, tal’ie dit amintatiţli a lucrătorlor di la privat prit len turlii di anvărteri fiscali, ama nu tal’ie ici ţiva dit fortuma a avearil’ei ţi mulţă dit arada a lor u au: parazitarea a părălui public.” Textul: Bogdan Matei Apridutearea: Taşcu Lala St. Tr. II 070610 18:09 Bucuresti – Guvernul a Romaniil’ei îşi asumă raspundirea (îşi lo borgea) azâ dinintea a Parlamentului, trâ doaua proiecte di nomuri - unlu mutrindalui restabilireab (aduţearea la loc) a echilibrului bugetar si alantu referitor la recalcularea a pensiilor speciale. Primlu proiectu pruveade riduţirea a salariilor a bugetarlor cu 25% si a pensiilor cu 15%. Dupu spusa a premierul Emil Boc, misurle di austeritate sunt necesare di furn’ia că Romania traversează (treaţe prit) aţea ma greaua crizâ economica ditru ultiml’i 60 di an’i. Principalul partid di opozitie, PSD depuse unâşiunâ (imediat) unâ motiune di cenzura, susţânută şi di PNL. Protestile populare contra a misurlor di austeritate continuarâ şi azâ. (Cezar Irimia)) St. tr. I - 070610 10:27 XXX - Moneda europeana agiumse, azâ, la cama scadzutlu nivel a l’ei in raportu cu dolarlu amirican din ultiml’i patru an’i, un euro hiindalui cotat la 1,19 dolari. Dupu cum dzâc analiştil’i, un altu prag psihologhic s-poate s-hibâ aţel di 1,17, înregistrat la lansarea a monedâl’ei unicâ europeanâ, tru 1999. Pi di alta parte, ministril’i di finante din zona euro, reprezentanţâl’i a Comisil’ei Europeana si a Bancâl’ei Central Europeanâ au, aaâ, reuniune di urgenta, la Luxembourg, consacrata a aflaril’ei a unor modalităţ di faţire ma sânâtoasâ a supravigl’earil’ei economicâ si bugetarâ a statilor europeane. (andreea) St.Tr.I - 6710 11:23 AM XXX - Dunarea fuvirseaşte (aspare; cu nicarea) ma multe localităţ din sudlu ale Romanie, iu apa intră, deja, tru ma multe gospodării (duzen’le di casile huriteşţâ), şi ndoauâ sute de hictări di pâşun’i furâ inundate. Trâ aestâ zonâ, hidrologl’i decisirâ (apofasirâ) s-u (men)ţânâ pana pi 12 iuniu (cirişar) avertizarea cod portocaliu di inundatii. Pi di alta parte, o nouă alertâ di inundaţii fu declaratâ la Varşovia di furn’ia a unei a daoua v’initurâ (cap di arâu) pi Vistula, dupu ţi inundatiile di meslu tricut si soldarâ (s-pâltirâ) cu piste 20 morţâ în ţară (Polonia). Tru Slovachia, ma multe arâuri işirâ ditru cupan’e. Si în Ungaria furâ consolidate mealurle a arâului Hernad. La Budapesta, faleza ali Dunare fu încl’isâ a circulatil’ei (urdinaril’ei). În Croatia, Guvernul pitricu trupe trâ agiutare populatia s-l’ia misuri contra a cristearil’ei a nivelurlor a arâurlor. Serviciile di salvare furâ mobilizate tru ma multe provincii austriaţe trâ dânâseare dinintea a inundatiilor provocate di ploile abundente. (Daniela Stefanescu) St. tr. I - 07.06.2010 13:17 Bruxelles - Seflu a executivlui european, Jose Manuel Barroso, salută rezultatlu a referendumlui di aieri ditru Slovenia mutrindalui rezolvarea a diferendului frontalier cu Croatia. Dupu cum dzâc rezultatil, 51,5% di sloven’i au dor trâ arbitraj international în rezolvarea a disputâl’ei cu Zagreblu, ţi dureadzâ (ţi ţâne) ditru 1991, dupa distramarea a fostâl’ei Iugoslavie. Sloven’l’i vor suveranitate totalâ în golful Piran ditru Amarea Adriatica tra-s aibâ acces directu (agiundzire) la apile internationale. Di furn’ia a aliştei disputâ, Liubliana, membru UE ditru 2004, blocăt negocierle di aderare a Croatil’ei la Uniune. (andreea) St.Tr.II 07.06.2010 17:35 Bucuresti – 35 di m’il’e di persoane vizitarâ, week-endul tricut, pavilionlu ale Românie di la EXPO 2010 di la Shanghai, anunţă, azâ, MAE di la Bucuresti. El’i urmărirâ (avinarâ, mutrirâ) programe artistiţe si gustarâ specialităţ culinare romanesti. România participă, întră 1 mai si 31 octombriu, la Expoziţia Mondială organizatâ sum genericlu (numa) "Un câsâbă ma bun, unâ banâ ma bunâ". Pavilionlu naţional, unâ construcţie în formă di mer verade, simbolizeadzâ un câsâbă ecologhic. Organizatorl’i EXPO 2010 s-aşteaptâ la circa 70 miliun’i di vizitatori. (Leyla Cheamil) St.Tr.II 6710 4:36 PM Chisinau – Guvernul a R. Moldova (ex sovietica, majoritar romanofona) isi exprima speranta (umutea) că Memorandumlu simnat, aualtadz sambata, di cancelarlu ghirman, Angela Merkel, si prezidentul arusescu, Dmitri Medvedev, dişcl’ide perspective promiţătoare (bune) trâ reglementarea a conflictului transnistrean. Declaraţia fu faptâ, azâ, di premierlu Vlad Filat. Merkel si Medvedev convenirâ (s-achicâsirâ) asupra a instituiaril’ei (fâţearil’ei) unui nou for - comisia trâ politica si securitate Rusia-UE, în care va-s hibâ discutatâ şi problema transnistreanâ. Aduţiim aminte că Transnistria (reghiune separatistâ arusofonâ) işi, de facto, di sum controlul a Chisinaului dupu un conflictu armat soldat (pâltit) cu sute di morţâ şi răniţ (cu arăn’i). (Leyla Cheamil) St.Tr.I - 6710 11:02 AM Paris – Adoptarea a unor nale sancţiun’i ONU contra a Iranlui pi tema a dosarlui nuclear, va-s aibâ loc, probabil (vahi), dupu 14 iuniu, declară ministrulu frânţescu di Externe, Bernard Kouchner. El preciză că sanctiun’ile va-s hibâ loate dupu un răspunsu ufiţial a SUA, a Frantâei si a Rusiiei faţâ di acordul simnat, in mai, intră Teheran, Brasilia si Ankara. Documentul pruveade ca Iranlu sâ oferâ (s-da) uraniu slab imbogăţât trâ combustibil nuclear produs di mărle puteri, eventualul alâximintu urmânda s-aibâ loc pi teritorlu ale Turchie. (Florentin) St.Tr. I - 6710 11:47 AM Londra – Năulu premier britanic, David Cameron, avertizăt, azâ, că misurle di reduţire a deficitlui bugetar va-s hibâ ma duriroase di cât s-feaţe anticiparet si va-l’i afecteadzâ (zim’iseascâ) pi tuţ cetăţean’l’i. In ultimlu an fiscal, deficitlu bugetar a Maril’ei Britanie criscu la 156 miliarde di lire sterline. Cameron ninca dzâse că Executivlu îsi propuse s-prezintâ pi 22 iuniu (cirişar) un buget di urgenta, ”a cure efecte va-s arâmânâ, probabil (vahi), si in următoarile (care v’in) dechenii”. (Florentin) St.Tr.II 6710 7:19 PM Bucuresti - La Mihăilesti, aproapea di Bucuresti, fu inaugurat (dişcl’is) primlu abator (loc di tâl’eare prăvdzâ) in care sacrificarle s-fac dupu ritualul islamic (tăl’eare halal). Constructorlu a complexului easte unâ firma romaneasca ţi produţe linii di abatorizare. Uidisit cu spusa a proiectantului, procedeile ufelisite u crescu calitatea a carnil’ei prit conţânutlu redus di sîndzu. Abatorlu easte certificat di muftiatlu din Romania. Proprietarl’i suntu trei fraţ palestinian’i, asociaţ cu un altu palestinian. El’i intenţioneadzâ (au naete) sâ exportâ unâ parte di productia di carne şi in state din UE iu leadzea nu permite aestâ turlie di tâl’eare. (Bashar Al-Kishawi) Armanipseare: Hristu Steriu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International