Radio Romania International

Arhiva :

Agenda aromana - 2012.12.18
(2012-12-21)
Atea dit soni aspuneari: 2013-06-04 20:45 EET Print
Aşi cum ştiţ, meslu ţi tricu, pi 10 brumar, fu ţinţinarlu s-dzâţim dupu urnechea ţentenar, aduţiea aminte la 5, ică la unâ sutâ di an’i, a profesorlui doctor Vasile Barba, a cure numâ si leagâ prota şi prota di revista Zborlu a Nostru şi di Uniunea di Freiburg, ULCA, trâ limba şi literatura aromână. Tut di numa a lui si leagâ şi unâ formâ nauâ a poeziil’ei al Belemace, adaptatâ a unui chiro modernu, a toleranţâl’ei. Kira Manţu nâ spune ca forma al Belemace, a poeziil’ei “Dimândare pârinteascâ” fu tradusâ di Katarina Barba, alidzem: Tu “Zborlu a Nostru” fu tipusitâ “Dimândarea Pârinteascâ”, adusâ pi limba ghirmanâ di doamna Katerina Barba. Niscântsâ xenji, cari u-adyivâsirâ, furâ multu ciudusits câ unu blâstemu poati s-hibâ luyursitu ca himnâ natsiunalâ! La “Tsentrulu Evropeanu di Studii Armâni” di Freiburg, cu furnjia câ tsânuiu cursuri di litiraturâ cu studentsâlji di-aclo, feciu unu testu: lj-ntribaiu studentsâlji tsi minduescu trâ textulu alu Belimace. Tuts furâ pi unâ mindueari: nu s-uiduseashti cu kirolu di adzâ. Easti natsionalistu, avinâ, aspari, amparti … La unu congresu a muljeriloru armâni, aoa shi-ndoi anji, pripusimu sâ s-adunâ tuts poetslji armânji di-adzâ shi s-mindueascâ trâ alâxearea, aoa shi-aclo, a poeziljei alu Belimace: s-lu toarnâ blâstemlu tu vluyiseari, tu urari… Shtiu câ ari ma multsâ poets cari adrarâ unâ nauâ versiuni la “Dimândarea Pârinteascâ” shi nâ easti cânâscutâ shi versiunea adratâ di prof.Vasili Barba, Aeste lucre si feaţirâ ma ninte, ama tora la ţinţinarlu Vasile Barba, la misalea di 5 an’i, duu cum ştiţ, fu faptâ tim’ie a memoril’ei al Vasile Barba cu aestâ poezie îmbunătăţitâ di Vasile Barba, şi la propunirea, lughursim noi multu bunâ al Gh’iorgh’i Hagivreta, fu cântatâ poezia a vrearil’ei alâxitâ di Vasile Barba, ca simfonie a vrearil’ei armaneascâ. Aşi cum vidzum siptâmân’le di ma nâpoi, ascultâtorlu a nostru Niko Cardula, ama şi confratile a nostru redactor la radio armânescu di Sydney, Nicu Ceheaici, tra s-dăm mashi aeste dauâ nume, poezia al Belemace are un mare efectu tru armâname şi unâ mare tim’ie. S-videm pârearea ale Kira Manţu şi al Niko Cardula. Duruts Armanj, mi harsescu ca s-disfeatsi aesta cuvenda tra himna armaneasca, tora, tu meslu Andreu, meslu a Carciunlui, a amintariljei a Hristolui. Aesta cuvenda s-fatsi di multsa anj anamisa di multsa armanj shi kiola shi tu presa armaneasca ica la vara congresu. Cu prof. Vasili Barba u fatseamu daima aesta cuvenda shi elu n-alasa una naua versiuni, muderna, vluyisita, a himnaljei anyrapsita di Belimace. La 2004, la Congreslu a Muljeriloru armani, dishcljishu cuvenda tra himna.Zboarali tsi li dzashu atumtsea, va li pitrecu tu furtii. Banaiu atumtsea una mari anfarmacari. Niscantsa mi catayursira ca " voiu" s-alaxescu himna, canda nu avea avdzata tsi pripuniri aveamu fapta. La aestu congresu s-afla shi prof. Vasili Barba. La 2006, tipusiiu unu articulu tu rivista "Armanamea", iu eara zborlu shi di himna natsiunala. Va lu pitrecu tu furtii. Poetlu Y.Vrana, tru Zborlu nainti la poema a lui "To axion esti (Undzeaşti di-alithea)" - adutsi zborlu tra himna a noasta. Cu tinjie, Kira Mantsu Tinjisits Armanji-Makedonji, Voi s-va spun ca multu mi arisi Himna a vrearillei, a sinfuniillei Armãneascã pi forma cum u mindui marle anostru Arman Vasile Barba, shi anjia , cum shi a multor altsa Armanji, nji si pare ca lipseshce s-u apruchem shi s-u cantamu cama la adunarle anoastre , ca iaste zbor ti una readaptatsie pozitiva, cai tu loc di blastem, adutse vluisire, vreare,harao shi tinjie, lucre cai li aduc ominlji ma aproape di vrearea a Domnului. Cu tinjie, Niko Kardula Va u dăm tora forma propusâ di Vasile Barba, unâ continuare a ţilor dauâ ori ţi s-cântă imnul a simfuniil’ei la propunirea al Gh’iorgh’i Hagivreta la murminţâl’i StâVinirea di Bucureşti şi diapoaia la misale, la mirindarea funerarâ di la restaurantul Clubul Diplomaţilor, ama ca unâ continuare şi spiritlui di pacificare minduit cu mbunătăţirea a poeziil’ei al Belemace, cu unâ nauâ iniţiativâ ţi ţâne ispae şi di minduita ale Kira Manţu tra s-nu alâsăm automatismul ţi di aradâ si leagâ di poeziile cu prezentare publicâ, faţim spunirea alâxitâ ninca di la titlu: Urminia pârinteascâ: Parinteasca Dimandare, Nâ da praxe cu grai mare, Fraţ di mumâ şi di-un tatâ, Noi, arman'i di eta toata. Sus, din ţer, şi tru murmintsa, Veagl'e a noştri bun'i pârinţâ, Tut harauâ s-aibâ n-casâ,Tsel ţi limba nu-şi alasâ! Elu-n vatra-l'i pârinteascâ Fumeal'ia sâ-şi hâriseascâ; Di fumel’i curun’i s-başe, Naţâ-n leagân tut sâ-nfaşe. Care doare tr-a lui mumâ Şi trâ pârinteasca-l’i numâ – S-lu-aibâ doara Domnului Şi dulţeamea somnului ! Car-şi-alasâ limba lui, Mbar sâ-l’i hibâ calea lui Ş-ma s-lu-acaţâ jalea ş-chisa, Calea noastrâ- i tut dişcl’isâ ! Di la Uniunea ULCA di Freiburg, treaţim la Suţata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, prezidentu matematicianlu Alexandru Gica, ţi la Ţercl’iul di Limbâ armâneascâ avu ca invitat pi istoriclu Enache Tuşa. El bâneadzâ Dobrogea, tru partea di apiritâ ale Românie, tru localitatea Mihail Kogălniceanu, iu easte vinit di-tru hoara Sinoe. Easte cadru universitar la Constantsa shi cercetător la un Institut ali Academie; şi-ndreadze unâ tezâ di cotorat cu tema (şi numa) "Imaginar politic shi identitats colective tu Dobrogea" (cu un capitol special trâ armanj); easte acâţat şi cu lucurlu trâ unu mari proiectu tsi aproapea lu bitisi: tipusearea a unui manuscris ti isturia armanjlor tu etili 18-19 angrapsitu di marili anvitsatu Valeriu Papahagi. La suţatâ specatorl’i care eara viniţ avurâ haraua s-avdâ un intelectual ţi nu-şi agârşi limba şi ţi zburaşte ghine armâneaşte. Si feaţe unâ dialihea dezbatire, la care participarâ şi fostul prezidentu a suţatâl’ei, Oane Nicolae, ama şi parlamentarlu Costica Canacheu, fostu prezidentu a unei altâ suţatâ armâneascâ, Fara arâmneascâ dit România. Oaspile fu atraptu în discuţia dipre subiectul a ideil’ei di câftare a statutlui di minoritatea trâ armân’l’I di-tru România. Pap Cârciun armânescu si duse pri-tru mulţâ câsâbadz di-tru Balcan’i. Agiumse şi la cilimean’li di Slobozia (noi ştim că l’I-u numa Taşcu Lala, ama videţ s-nu si avdâ zborlu !) Aţea ti poate sâ ştibâ tutâ lumea nâ spune el cu gura a lui: Buna dzuua Nipoati Costa Popescu ! Buna dzuua Cilimeanj di la Falcarea di Tulcea ! Buna dzuua Cilimeanj di la Falcarea di Slobozia ! Buna dzuua Cilimeanj di la Falcarea di Bucureshti ! Una Limbidzari ti Falcarea di Tulcea: Escu "Pap Carciun di la Livadz" di tu Livadzli a Muntsalor Paicu, Elada, Evropa ! Nipoati Costa sh Daruts Cilimeanj, nvitsaiu ti Adunarea a Falcariljei di Tulcea tsi u tsani cu furnjia a Giumbushiljei "YINI PAP CARCIUN DIT ISTURIE PAN TU YINITORU" tu dzuua di Sambata 23 di Andreu 2012. Nipoati Costa sh Daruts Cilimeanj, va dimandu ca, Iio, "Pap Carciun di la Livadz" escu calisitu la Gimbushea ti Harauua-a Cilimeanjilor di Ialomitsa cu dhoara sh dultsenj, cu cartsa sh cd-uri armaneshtsa, la Scamnul a Falcariljei di Slobozia tu dzuua di Sambata 15 di Andreu 2012 oara 13.00 a deapoa tu dzuua di Sambata 22 di Andreu oara 13.00 la Scamnul a Falcariljei di Bucureshti. Nipoate Costa, sh Daruts Cilimeanj, mirakea-nj easti mari ta s-yinu sh la voi, la Gimbushea a voasta, a Falcariljei di Tulcea tsi u tsanets tu dzuua di 23 di Andreu oara 12.00 la Teatrul "Jean Bart", ama nu aprukeai nica vara carti di caliseari di la voi, vahi di furnjia a nivaljilor, a kirolui slab ma nu agiumsi pan di mini, aoa la Calivi. Tora escu pi Calea atsea Marea...sh deapoa va mi aruc, ti Calea cata Slobozia sh Bucureshti. […] Eeee-mmm, maca-i aşi, atumţea s-aştiptămu ş-noi ! 18.dec.2012, Hristu Stergh’iu
You need Flash player 8 to play this

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International