Radio Romania International

Arhiva :

Una exploatare miniera controversata 30.04.2010
(2010-04-30)
Atea dit soni aspuneari: 2010-05-11 14:34 EET Print
Roşia Montană, unâ n’icâ localitate minierâ din vestul a Româniil’ei, easte di aproapea un decheniu şi jumitate teatrul a confruntărlor administrative, ama cama multu mediatiţe, declanşate (aprease) di un proiectu controversat. Compania canadianâ Roşia Montană Gold Corporation mutreaşte s-dişcl’idâ unâ exploatare a zăcămintilor di malâmâ şi asime existente în zonâ, cotate (minduite) că s-hibâ aţeale ma mărle din Europa. Canadianl’i au umute s-amintâ di la Roşia Montană - aşezare (localitatte) din Munţâl’i Apusean’i iu si extrase malâmâ ninca nâinte di cucerirea romanâ, ninte di aproapea 1900 di an’i – piste 300 di tonuri di malâmâ şi 1400 di tonuri di argintu (asime), cu unâ valoare totalâ di 7,5 miliarde di dolari. Compania are investitâ, deja, în zonâ, 400 di milioane (miliun’i) di dolari din tr-unâ sumâ totalâ (di pâradz) preconizatâ di aproapea 2 miliarde. Extradzirea (scoatirea), ama, niţe barim nu acâţă. Proiectul stopat (dânâsit) la intervenţia a statlui, sensibilizat di organizaţiile niguvernamentale ţi spusirâ trâ zim’iile, ecologhiţe şi di patrimoniu incomensurabile ţi exploatarea poate s-li provoacâ a uneia di aţeale ma pitoreştile (muşatile) zone a statlui. Principala ţintă (nişane) di atac a ecologhiştilor u reprezintâ cianurle va s-hibâ utilizate tru lucurlu di exploatare. Alte asociaţii locale agiutâ, pi di altâ parte, proiectul, în favoarea a cure zburăscu argumente economiţe şi suţiale – 2300 di locuri di lucru în faza di construcţie a minâl’ei şi alte 900 pi perioada a exploataril’ei propriu – dzâsâ. Studiul di impactu asupra a mediului (a fisil’ei) fu depus în anlu 2006, ama evaluarea a lui fu dânâsitâ un an ma amânat. Dupu trei an’i, proiectul di exploatare a malâmâl’ei şi argintului (asimil’ei) la Roşia Montană fu evaluat la faţa a loclui di ministrul a mediului, Laszlo Borbely, şi di aţel a culturâl’ei, Kelemen Hunor. Aceşţâ dzâc că, ma că investitorl’i canadian’i di la "Gold Corporation" va-s demonstreadzâ că proiectul easte curat, adică nipoluantu 100%, şi că niţe statlu şi niţe locuitorl’i a zonâl’ei nu va aibâ zim’ie, atumţea studiul di impactu va agiungâ pi measa a guvernului. Aţel’i dol’i s-adunarâ şi cu adversarl’i, şi cu susţânâtorl’i a proiectului, şi discuţiile s-axarâ pi protecţia a mediului, protejarea a patrimonlui şi dezvoltarea economicâ a zonâl’ei, fârâ s-hibâ ignorate locurle di lucru i proprietăţle a aţilor ţi nu suntu di acordu s-l’i alasâ tra-s facâ loc a minâl’ei. Practic, proiectul ndreptu diznău(refăcut) di cătră companie, şi trâ bâgarea a lui tru practichie prinde s-hibâ luat diznău întreg fluxul birocratic. Decizia finalâ nu va hibâ unâ politicâ – subcundil’e Laszlo Borbely - că (va hibâ) unâ pur tehnicâ, ţi va ţânâ isape di siguranţa a lucrărlor di exploatare. Ma si l’ea acceptul, a investitorlui canadian va-l’i si cadâ integral responsabilitatea financiarâ trâ reabilitărle ecologhiţe ulterioare (di ma amânat). 30.04.2010 Autori: Faneos – Ştefan Stoica Armânipsearea: Hristu Steriu

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International