|
|
| MEDIA TOP –19.03.1010 |
| (2010-03-19) |
| Atea dit soni aspuneari: 2010-03-19 16:06 EET |
“Guvernili suntu cu pâltărli alichiti di mur” - titrează BURSA, cotidianul bucureştean a emburlor, cari “bagâ stepsu a autorităţlor di iuţido” că, prit miăsuri incoerenti, icâ maş cosmetiţi, “u âmbudyiusescu işearea dit criză”. Niţi Executivlu di Bucureşti, spun analiştil’i icunomiţ, nu faţi, ti amârtie, excepţie.
Aşi că, la hirlu a iarbâl’ei, firmili şi oamin’il’i di aradhâ îşi caftă ascâparea cafi un cum poati şi, di multi ori tu xeani. “N’il’i di locuri di lucru ti român’i tu xeani” – da hâbari EVENIMENTUL ZILEI, ninti di aţeali dauâ pânâyiruri ti locuri di lucru organizati Bucureşti tu meslu marţu. Aesti au trei n’il’i di locuri di lucru ti yeaţrâ tu Europa şi Orientul di Mesi icâ di Diparti şi dauă suti ti studenţâl’i cari vor s-lucreadzâ tu hoteluri dit Gârţie şi Cipru.
Tu idyiul chiro bagâ oarâ ADEVĂRUL, pi fondul ali recesiuni icunomicâ di acasă s-duţi ninti exodul român’ilor tu Spania şi Italia. Aeşti “au aleaptă criza ditu xeani”, adavgă jurnalu, câţe aclo “bâneadzâ ma ghini di acasâ.” Ş-căndu armasirâ fârâ locuri di lucru, “bânară ma ghini aclo di agiutorlu di şomaj”, ma mari di tinjiili di mesi dit Românie.
Ma multu, “numirlu a emigranţâlor easti pi criteari.” Tu 2009, anlu di cipit a crizâl’ei, vârâ 800 di n’il’i di român’i eara recenzaţ oficial tu Spania şi aproapea unâ miliuni tu Italie, dimi cu dzaţi n’il’i di persoani ma mulţâ andicra di 2008. Ş-pâradzl’i pitricuţ di aeşti la soia ţi armasi tu vâsilie agiunsirâ maş tu meslu yinar 2010, spun rapoartili a Bancăl’ei Naţionalâ di Bucureşti, tipusiti tut di ADEVĂRUL, pi nivelul recordu di 543 di miliun’i di dolari.
Alâxearea a loclui di lucru nu easti maş unâ opţiuni individuală, câ şi unâ ufilisitâ şi di firmi. “Iu easti ma ieftin aclo easti patrida” – s-pizuiaşti jurnalu GÂNDUL, cari da h`bari câ “România, fudzi tu Eghiptu.” An’i aradha industria textilă românescă s-thimil’iusi aproapea exclusiv pi sistemlu lohn, prit cari firmi avdzâti dit Franţa, Spania şi Italia ufilisea arâftoan’ili armâni cât eara ma ieftini di aţeali di acasâ. Tora, ama, cunoaşti reversul ali medalie şi “s-poati s-moarâ unâ oarâ cu mutarea a lohnului”.
“Unâ arâftoan’ili română easti pâltitâ cu 200 di euro. Unâ eghipteancă cu maş 100” – ângrâpseaşti GÂNDUL ti aţea avdzâta firmă di textili Secuiana, dit chentrul ali Românie, “<> numirlu 1 ali Românie şi ti mari parti dit Europa, ahurheaşti mutarea”. Ş-managerlu aiştei, spuni că “nu easti exclus unâ dzuuâ s-nâ mutăm tută producţia tu Africa.”
Autor: Bogdan Matei
Apriduţearea: Irina Paris
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-05
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido