| Nâdii economiți românești |
| (2010-03-05) |
| Atea dit soni aspuneari: 2010-03-05 13:03 EET |
România tricu ma largu di criza dit 2009, ama easti, tu unâ catandisi serioasă/ salami. Easti isapea ți u spusi, gioi guvernatorlu a Bancâlei Națională, Mugur Isărescu. El zbură ntră altili ti finanțarea a servitiilor suțiali, cari scot tu miydani niifharistusirea ghenerală. Acâ nu u spusi numa, Isărescu eara cu mintea la Gărție, spunîndalui că Bucureștiul lipseaști s-nveață dit ațea ți s-fați la ndauă suti di km alargu di noi. Mugur Isarescu:
Servițiili suțiali să spuni că suntu sumfinanțati. Aestă spuni că nu suntu ghini cruiti ică nu sunt ghini dimensionati andicra di putearea economică. Minduearea ta s-lia dramatic dit ună parti și s-bagă tu alantă nu va s-aducă un bun suțial. Videm nu largu di noi, multu aproapea, tu viținata a noastă geografic, la ndauă suti di km alargu, cum experimenti cu ixichi bugetară analtă, sistemi di pensii cabaia-filotimi comparativ cu ațea ti poati s-da economia, structuri administrativi cabaia lârdziti ți duc la catandisi nica și dramatiți. Nu ved România ișindalui salami dit criza fârâ autostrâdz și fâră inșearea dit criză niți sistemlu di pensii nu va ș-yinâ tu ori, feați timbihi guvernatorlu a Bancâlei Națională, cari easti căndăsit că văsilia nu ari un sistem prit cari pensionarlii pot ta ș-lia pensia dit contribuțiili a lor ișiș. Track: Noi nu avem un sistem ghiușbilea lu băgăm tu 2000 și niheamă cama nclo - tu cari s-putem să spunem că pensionarlu ș-lia părălu dit contribuția a lui. Avem un sistem tu cari un bărnu li-pălteaști pensia a alăntui bărnu. Ma s-nu avem ngătan că bărnul aestu nu va s-aibă locuri di lucru, geaba zburăm. Di altă parti, Isărescu fați timbihi că România nu amintâ tinii di cafi mes bugetari că maș pi nivelu di 30-31% dit Produslu Internu Brut, iara tu aesti condiții nu pot s-hibâ fapti hărgi di 50% dit PIB. Ma multu, el spuni ti sistemlu di impozitarî că easti 'stufos și greu'. Tu arada a lui, ministurlu a Finanților publiți, Sebastian Vlădescu, spusi că, acă ari vrearea că statlu lipseaști s-andrupască mediul di afaceri, resursili limitati ți li ari aestu și hărgili cabaia mări cu avigliarea suțială u fați multu greauă aestă gaereti. Vlădescu s-plîmsi și di borgili cabaia mări mutrindalui hărgili cu tiniili di cafi mes și să spusi hăzări ti ună politică di coeziuni suțială ș-ti ună alumtă contra ali ftuhie, cari lipseaști, ama, s-nu cutulbură ziya macroeconomică. Ași cum spuni ministurlu a Finanților, Banca Națională avu un rol importantu tu momentul maxim a crizălei financiari. Vlădescu adusi aminti că văsilia tricu prit catandisi ma greali tu chirolu 1997-2000, ama u scoasi ncap ș-cu aestă.
Textul: Leyla Cheamil
Apriduțearea: Tașcu Lala
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido