Radio Romania International

Arhiva :

Dunărea virsată
(2010-03-02)
Atea dit soni aspuneari: 2010-03-03 11:42 EET Print
Imagin’ili lăhtăroasi cu casi loati di api şi oamin’i ţi plângu după lucărlu faptu tu ună bană di om, chirut di furn’ia a virsărlor a arăurlor, agiumsiră s-hibă năpoi tu menga a oamin’ilor tu România. Nai cama multu primveara, nicărli năpoi yin, maş zona nica s-alăxeaşti, andicra di câtă neauă deadi, ică deadi ploaie, tu niscăntili reghiuni a văsiliil’ei. Apili mări suntu dimăndati di cu chiro, ama ţi pot s-adară oamin’il’i dinintea a apilor mări ş’ti dănăsearea a curi lipseaşti s-hibă loati apofasi pi lungu chiro şi cu hărgi mări? Isăchili a Ministerlui a Fisil’ei spun că aproapea 5% dit bănatorl’i ali Românie băneadză tu locuri di riscu dit punctul di videală a nicărlor, aproapea 90 di n’il’i di casi hiindalui tu piricl’iu ta s-hibă loati di api. Ma multu, ti naima marea parti a aiştor nicuchirl’i nu ş-adară asiguripseri, iara după ţi yin apili şi fac mări zn’ii posibilităţli materiali di reconstrucţie suntu aproapea inexistenti. Nicărli aduc zn’ie şi a culturlor di pi mărli suprafeţi, România avândalui cama di 1 miliuni di ictări di agări ţi pot s-hibă nicati mardzina di Dună ş’mărli arăuri, maxus dit Câmpia Română (sud). Ceareaia a autorităţlor easti arădăpsită tu Strateghia naţională mutrindalui chivernisearea pi chiro di mesi şi lungu chiro a nicărlor, ndreaptă di Ministerlu a Lucurlui, anlu ţi tricu. Pruveadi, întră altili, adrarea a mealurlor vărtoasi şi anvărtuşearea a aţilor ţi suntu adrati ică meatri cari anchisescu di la idheea că apa lipseaşti s-hibă adunată câtu s-poati tu bazinili hidrografiţi tu cari agiungu ică lipseaşti s-cilăstăsească aţea turlie că pi arăuri s-nu s-adară ambudyiuseri blocaji cari s-ncheadică curarea a apăl’ei. Nu dip tu soni, oamin’il’i lipseaşti s-nveaţă ta s-băneadză ma largu, deadun şi cu mărli api ţi yin, ti furn’ia că, acă s-l’ia meatri di avaigl’iari contra a nicărlor, bănaticlu tu un loc ţi poati s-hibă nicat armăni un piricl’iu. Ascăpată, toradiopară, nheam di nheam lişor dupu tuchearea a neurlor, multu mări dit aestă iarnă - ploiurli şi nicărli di tu chirolu dit soni scoasiră tu migdani, ama, archişurări di loc tu ma multi locări dit văsilie - România easti tora tu catandisi di ananghi pi cupan’ia a Dunăl’ei. Debitili suntu tu crişteari di ndauă dzăli, hiindalui vărtos alimentati di afluenţăl’ii dit alanti craturi riverani. Imaghin’ile di aoa şi patru-ţinţi an’i, cându Duna inşi dit cupan’ie şi alăsă dinăpoi n’il’i di sinistraţ şi zn’ii, cama di un miliardu ş-giumitati di euro sunt nica yii. 80 di inşi muriră tu 2005, iara zn’iili vrea s-eara idyealui lăhtăroasi, vahi un an ma amănat, ma s-nu s-agiundzea la nicarea avigl’iată a aţilor aproapea 90 di n’il’i di ictări di agări. Timbihea dit aestu chiro a hidrologilor s-bitiseaşti pi 6 di marţu. Ama păna tora apili ţi s-virsară, nicară suti di ictări şi păşun’i, iara ma multi apunţă fură asparti. Specialiştil’i spun, ama, că andicra di anlu 2006, cându debitlu a Dunăl’ei la intrarea tu văsilie fu di 15.860 mcs, tu yinitoarili dzăli aestu poati s-agiungă maş la 11.700 mc/s.(02.03.2010) Textul: Corina Cristea Apridutearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International