2025-04-04




















Arhiva :
Iarna greauă a crizăl’ei economiți
(2010-02-15)
Atea dit soni aspuneari: 2010-02-16 14:26 EET
Nădiili a autoritățlor di redresari, nica ș’ti ișeari dit recesiuni, fură aspulbirati di Institutlu Național di Statistică cari dimăndă că economia ali Românie ș-dusi ma largu trendul descendentu și tu ațel dit soni trimestur a anlui 2009, cîndu s-feațiră contracti cu nica 1,5%. Ași cum spuni INS, Produslu Internu Brut scădzu, anlu ți tricu, cu 7,2 tru sută andicra di 2008, iara inflația di cafi an alină la 5,2 tu sută. Ș-tu protlu mes a anlui 2010, inflația fu multu di multu pisti aștiptări, di aproapea 1,7%.

S-agiumsi la aestâ crișteari prota ș-prota, di furn’ia câ criscurâ păhadzl’i la tătumi, combustibili și energhie electrică. Acă incertitudin’ili tu ațea ți mutreaști evoluția a indicatorlor economiț armân pi scarâ analtâ, deapoa BNR u țăni ș-ma largu inflația tu aestu an la 3,5%. Di altă parti, Banca Națională dimăndă că investițiili xeani directi scădzură tu România, tu 2009, la aproapea ținți miliardi di euro – giumitati dit valoarea înreghistrată tu 2008. Iara borgea externă criscu cu 8,7 proțenti, di agiumsi la 78,6 miliardi di euro. Și hăbărli lăi nu s-dănăsescu aoa. Ași cum spuni Oficiulu Național a Reghistrului ti Comerțu, cama di 18.400 di firmi agiumsiră tu niputeari ta s-păltească borgili tu 2009, cu 25% ma multu andicra di 2008, deapoa tu protlu mes a anlui 2010 alti cama di 2.000 di firmi, cu 10 proțenti ma multu andicra di andreu 2008.

Nai ma zn’iipsiti fură ațeali firmi dit comerțu, construcții, industria di prilucrari și tranzacții imobiliari. Tu bitisita a meslui 2009, nica eara pi lucru tu România aproapea ună miliuni di firmi. Cu tuti aesti analiștil’i minduescu că economia va ș-si tornă pi calea ațea buna, ama aestă va să s-facă pri ayalea ayalea. Tu prota giumitati a anlui 2010 va s-armănâ tu idyea scară trendul desțendentu, macsus di furn’ia a proțentului mari a șomajlui și a n’icșuraril’ei consumlu internu. Ama, pânâ tu inșita-a anlui va s-aibă ună crișteari economicâ di 1-2 proțenti, nădiili ti agiundzeariu tu scara di ma ninti hiindalui tu ligătură cu producția industrialâ și exporturli cătră statili europeni cu economie vărtoasă cari inșiră dit recesiuni.

Economiștil’i di la Bank of America si Merrill Lynch antițipeadză, tu arada a lor, că tu yinitorl’i an’i România va s-hibâ numirlu unâ ti investițiili xeani dit Europa, iara economia va s-crească tu kirolu 2010-2019, tu medie cu 4,4% tu an. Meslu ți tricu, caplu al delgație di la FMI ti România, Jefrrey Franks, feați urnimii a Bucureștiului să s-mindueascâ ti aprukearea a fondurlor europeani, cu scupolu “ta s-bagă păradzl’i tu lucru ti dizvultarea a infrastructurăl’ei ș-aestă va s-dzăcă nica ș-ta s-dișcl’idă năi locuri di lucru.” Un nău raportu di evaluari va s-hibă zburât pi 19 di șcurtu di cumăndusearea a FMI, cari u-ari umutea ta s-da cali nica dauă tranși dit impărmutlu externu, di la FMI, UE, Banca Mondiala, tu valoari di aproapea 20 miliardi di euro.(15.02.2010)


Textul: Andreea Bojoi
Apriduțearea: Tașcu Lala
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI