CFR Călãtori scoasi di pi lucru ma multi trenuri şi deadi hâbari cã garniturili cari urdinã tu zonili cu temperaturi multu n’iţ va s-amânâ multu. Dupâ ţi nâscânti vagoani işirâ di pi calea di her furâ bâgati şi restricţii di ayunie pi nâscânti ruti. Pi ningâ aestâ autorităţli au apufusitâ s-creascâ cu dauă miliun’i di metri cubi/dzuă importurli di gazi naturali dit Arusie, ta s-asifuripseascâ, cu prioritati, aprovizionarea ali dun’iauâ. Deţizia fu loată după ţi, luni, fu declarată catandisea di ananghi tu icunumie pi fondul criştearil’ei multu mari a hârgiuiaril’ei casnicâ şi industrialâ di gazi. Până tora, România importa cafi dzuuâ dit Arusie vârâ 10 miliun’i di meatri cubi.

Efectili a ţingrimil’ei suntu comentati pi largu şi di presa chentrală. Romania liberă titrează „Ardem păcura dit rezervă şi importăm ma multu gaz arusescu”. Guvernul deadi izini a producătorlor di energhie să scoată cărbun’i şi pacură di la rezerva di stat, iar responsabil’i din ministerlu ali Icunumie lâ câftarâ a aţilor di la Gazprom s-u creascâ cantitatea di gazi livrati tu Romanie, ta s- hibâ problemi tu alimentarea a dun’iauâl’ei. Ziarul Financiar faţi isapi cât custusescu importurli suplimentari di gazi aruseşti - unâ miliuni di dolari ma multu. Aţl’i di la Gândul si ântreabâ “Cât vini căldura?, şi ma diparti “Frica di facturi di 10 miliun’i di lei congeleazâ dzâţ di blocuri di apartamenti; ţingrimea arupi gechili a român’ilor.

Cu tuti că RADET Bucureşti dzâţi câ nu va s-hibâ ma scumpâ ângâldzarea ti meslu yinar, asociaţiili di proprietari spun câ nu va s-hibâ aşi. Adevărul nâ spuni cari amintă şi cari cheari di itia a ţingrimil’ei. Termochentraleli şi combinatieli chimiţi cari nu mata aproachi gazi au cheardiri di miliun’i di lei ân dzuuâ. Pi lista a aţilor ţi cher pâradz easti şi dun’iaua, iara pi aţea a amintătorlor suntu companiili petrolieri, producătoari di păcură, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, cum şi CFR Marfă, cari va s-poartâ ma multu cărbuni.

Autor: Daniela Stefanescu
Apriduţeara: Irina Paris