2025-04-03




















Arhiva :
Buget di crizâ și taxi pi tabaieț lăi
(2010-01-06)
Atea dit soni aspuneari: 2010-01-06 14:57 EET
BNR apufusi marțâ, scâdearea a toclui di politicâ monetarâ cu 0.5%, pânâ la 7,5%, reprezentânda minimul a nivellui dit aești doi an’i dit soni. Dețizia a BNR fu posibilâ pi fondul normalizaril’ei a catandisil’ei politicâ, dupâ alidzerli prezidențiali amintati di Traian Bâsescu și intrarea pi lucru a noului guvernu a premierlui Emil Boc; un altu factor lu reprezintâ perspectiva scâdeariljei ali inflației. Cu tuti câ tu meslu yinar, inflația poati s-creascâ, sum impactul criștearil’ei a accizielor la țigări si combustibili, analiștil’i apreciazâ câ, dit meslu marțu, tendința dezinflationistâ va s-amintâ teren.

Tutnâoarâ, cându u lo aestâ dețizie BNR lo tu isapi perspectiva adoptaril’ei a proiectului di buget ali României ti 2010 , condiție sine qua non ti transili 3 si 4 dit âmprumutlu contractat di la FMI. Teoretic, prit scâdearea a toclui di politicâ monetarâ, bănchili cu capital privat pot sâ s-âmprumutâ cama ieftin di la BNR și pot s-bagâ tocuri ma n’iț la depoziti și la crediti. Tu prota ședințâ di politicâ monetarâ dit 2010, guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, luyursea ama, câ tocurli mări pi pâzarea interbancarâ armân idyili și câ ti aestu fenomen stipseaști ișiși statlu român cari si âmprumutâ masiv di la instituțiili bancari ta s-pâlteascâ pensiili și tin’iili di cafi mes a bugetarlor.

“Ananghea substanțialâ di finanțari a xichil’ei bugetarâ dit partea dit soni a anlui 2009, cându, di iitia ali instabilitati politicâ, România nu a putu s-aibâ hâiri di la pâradzl’i di la FMI, adutți unâ disuiduseari anamisa di ratili a tocurlor interbancari și rata a toclui di politicâ monetar┠spuni guvenatorlu. Anlu tsi tricu, statlu român ari âmprumutatâ di la bănchi 15 miliardi di euro. Avanda câftări masivi, cari li asiguripsescu amiontatiți mări, bănchili nu suntu interesati s-ascadâ tocurli. Borgili di primansus a mushtiradzlor, criscuti ș-di itia câ scâdzu pârălu national, bagâ unâ furtie greauâ pi âmprumuturli și depozitili a cetățen’ilor, nivelul a lor di banâ și calitatea nâscântor servicii “low budget” dati di stat.

Ti exemplu, ânvitâmintul românescu easti obligat, anlu aestu, s-avinâ di la lucru 15.000 di inșii, pensiili va s-armânâ idyili,sânâtatea easti și va s-armânâ ea ișiși lândzidâ. Un ghestu aproapea dipirat lu reprezintâ proiectul bâgaril’ei, di ministrul a sânâtatil’ei, Attila Cseke, a unâljei taxâ pi pârmâtiili alimentari di turlia fast-food, cari ș-u aduți cu “taxa pi tabaiețli lăi”, ti finanțarea, tu chiro di crizâ, a sistemlui sanitar. Taxa lipseaști s-aducâ la bugetlul di stat un miliardu di euro cafi an. Âncurajaț di aestâ inițtiativâa, nutriționiștil’i advgarâ ș-câ, tu Romanie, iu un di patru inșii east lândzid di obezitati, lipseaști s-hibâ bâgatâ și unâ taxâ pi... zverca di porcu.

Autor: Valentin Țigău
Apriduțearea: Irina Paris

 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI