BNR apufusi marțâ, scâdearea a toclui di politicâ monetarâ cu 0.5%, pânâ la 7,5%, reprezentânda minimul a nivellui dit aești doi ani dit soni. Dețizia a BNR fu posibilâ pi fondul normalizarilei a catandisilei politicâ, dupâ alidzerli prezidențiali amintati di Traian Bâsescu și intrarea pi lucru a noului guvernu a premierlui Emil Boc; un altu factor lu reprezintâ perspectiva scâdeariljei ali inflației. Cu tuti câ tu meslu yinar, inflația poati s-creascâ, sum impactul criștearilei a accizielor la țigări si combustibili, analiștili apreciazâ câ, dit meslu marțu, tendința dezinflationistâ va s-amintâ teren.
Tutnâoarâ, cându u lo aestâ dețizie BNR lo tu isapi perspectiva adoptarilei a proiectului di buget ali României ti 2010 , condiție sine qua non ti transili 3 si 4 dit âmprumutlu contractat di la FMI. Teoretic, prit scâdearea a toclui di politicâ monetarâ, bănchili cu capital privat pot sâ s-âmprumutâ cama ieftin di la BNR și pot s-bagâ tocuri ma niț la depoziti și la crediti. Tu prota ședințâ di politicâ monetarâ dit 2010, guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, luyursea ama, câ tocurli mări pi pâzarea interbancarâ armân idyili și câ ti aestu fenomen stipseaști ișiși statlu român cari si âmprumutâ masiv di la instituțiili bancari ta s-pâlteascâ pensiili și tiniili di cafi mes a bugetarlor.
Ananghea substanțialâ di finanțari a xichilei bugetarâ dit partea dit soni a anlui 2009, cându, di iitia ali instabilitati politicâ, România nu a putu s-aibâ hâiri di la pâradzli di la FMI, adutți unâ disuiduseari anamisa di ratili a tocurlor interbancari și rata a toclui di politicâ monetarâ spuni guvenatorlu. Anlu tsi tricu, statlu român ari âmprumutatâ di la bănchi 15 miliardi di euro. Avanda câftări masivi, cari li asiguripsescu amiontatiți mări, bănchili nu suntu interesati s-ascadâ tocurli. Borgili di primansus a mushtiradzlor, criscuti ș-di itia câ scâdzu pârălu national, bagâ unâ furtie greauâ pi âmprumuturli și depozitili a cetățenilor, nivelul a lor di banâ și calitatea nâscântor servicii low budget dati di stat.
Ti exemplu, ânvitâmintul românescu easti obligat, anlu aestu, s-avinâ di la lucru 15.000 di inșii, pensiili va s-armânâ idyili,sânâtatea easti și va s-armânâ ea ișiși lândzidâ. Un ghestu aproapea dipirat lu reprezintâ proiectul bâgarilei, di ministrul a sânâtatilei, Attila Cseke, a unâljei taxâ pi pârmâtiili alimentari di turlia fast-food, cari ș-u aduți cu taxa pi tabaiețli lăi, ti finanțarea, tu chiro di crizâ, a sistemlui sanitar. Taxa lipseaști s-aducâ la bugetlul di stat un miliardu di euro cafi an. Âncurajaț di aestâ inițtiativâa, nutriționiștili advgarâ ș-câ, tu Romanie, iu un di patru inșii east lândzid di obezitati, lipseaști s-hibâ bâgatâ și unâ taxâ pi... zverca di porcu.
Autor: Valentin Țigău
Apriduțearea: Irina Paris
|