Responsabilu FMI spusi ş-câ unâ delegaţie a Fondului va sâ s-toarnâ tu Românie, tu meslu yinar, ti evaluarea ali acâchiseari. El adâvgă că FMI va u sâlâgheascâ tranşa a treia la puţân chiro după finalizarea a igsearil’ei şi aprobarea a bugetlui pi 2010 şi easti posibilă şi sâlâghearea cama ayon’ia a tranşil’ei a patra. Di partea a lui, ministrul interimar a finanţilor, Gheorghe Pogea, declară că ari naeti ca bugetlu pi 2010 s-hibâ finalizat di punctu di videari tehnic şi pitricut tu Parlamentu pân di Cârciun, şi că ari nâdie câ până atunţea noulu guvernu s-intrâ pi lucru.

Oficialu român adâvgă câ ministerlu di Finanţi u ândreadzi strateghia di finanţari ti protlu trimestru dit 2010 şi l’ia tu isapi inclusiv tranşili di la FMI. Pogea preţiză că ti meslu andreu 2009 sunt asiguripsiti tuti resursili financiari, ş-fârâ pâradzl’i di la FMI. Până tora, România apruche dauă tranşi, ţi facu deadun aproapea şapti miliardi di euro, dit âmprumutlu di vârâ 13 di miliardi miliardi di la Fondu. Tranşa a treia, di 1,5 miliardi, eara programată ti andreu, ş-a patra, di pisti 800 milliun’i di euro, ti marţu 2010. Pi di altâ parti, tu un raportu a Bancâl’ei Mondiale, sâ spuni câ România faţi parti din zona iu s-faţi mnai ma marea recesiuni.

Vâsilii cum România şi nâscânti stati baltiţi, tu cari majoritatea a bănchilor suntu xeani, puturâ pânâ tora s-li amânâ scadenţili a borgilor cu agiutorlu a bănchilor-dadă. Studiul BM cama spuni câ, tu 2008, creditili niperformanti reprezenta tu Românie 9,8% dit acutotal, şi tu unâ analiză a graului di vulnerabilitate (slâbinţâ), vâsilia faţi parti dit grupa a 3-a, dit unâ ierarhie di 5. Prezentu la conferinţa a Bancâl’ei Mondialâ, prezidentul ali Asociaţie a Emburlor dit Românie, Florin Pogonaru, dzâsi câ, dupâ pârearea a lui, anlu ţi yini va s-ahurheascâ slab , ama va s-bitiseascâ ghini.

El câftă a statlui s-ândrupascâ ma multu emburl’i. Tu aradha a lui, economistul şef ali BM ti România, Cătălin Păun, dzâsi că autorităţli prindi s- investească tu resursili publiţi maxus tu câmpurli cu potenţial multu mari di dezvoltarie, şi s-asiguripseascâ unâ ligăturâ multu ma sânâtoasâ anamisa di resursi şi performanţi tu sectorlu public. Concluzia a discuţiilor fu aţea că proceslu di integrari tu UE fu unu pozitiv, cu tuti câ au criscutâ slâbintâli ali icunumie, ama, per total, amintatiţli suntu ma sânâtoasi di părţâli negativi. Ti anlu ţi yini, oficialu a BM luyurseaşti că icunumia ali vâsilie poati s-creascâ cu 0,5% până la 2%, funcţie şi di gradul di ânvârtuşari dit vâsiliili dezvoltati.
Autor: Daniela Stefanescu
Apriduţearea: Irina Paris