Un comisar român tră agricultura comunitară |
(2009-11-30) |
Atea dit soni aspuneari: 2009-11-30 12:56 EET |
Românlu Dacian Ciolos, aleptu comisar european tră Agricultură, declară că, prit alidzearea a lui, Bucureștiul ari nădii tra s-agiută ti construcția europeană. Prezidentul ali Comisie Europenă, Jose Manuel Barosso, spusi că lu-va ti aestă ipotisi ti ațea că easti naima irbapi di tuț ațeli nominalizaț. Dacian Ciolos s-amintă Zalău (vest) tru 1969 și bitisi Facultatea di Horticultură a Universitatilei di Stiinți Agricoli și Medicină Veterinară di Cluj tru 1994. Easti doctor tru Economia a Dezvoltarilei Agricoli, Agroalimentari și Rurali, titlu amintat tru Franta, la Scoala Nationala Superioara de Agronomie di Montpellier. Fu ministru independentu politic ali Agricultură și Dezvoltari Rurale tru Guvernul a liberalui Căălin Popescu Tăriceanu tru perioada 2007-2008, iara tru aestu kiro cmănduseaști Comisia prezidențială tră elaboarea a unei strategii tru dumenea ali agricultură. Bucuresti, alidzearea al Ciolos adusi harauă și pirifane tru arada a ufițialililor, a politicieanilor, cari ți s-hibă buiaua politica, și maxus a fermierilor, cari au umutea că yinitorlu comisar va-li agiută multu. Seflu a statului, Traian Basescu, spusi ti nominalizari că easti ună hăirlătică a diplomațiilei românești și ună spuneari că și un candidat dit România poati aibă pitusinea tru ună dumeni ahăt di mari simasie. Presa franceză comenteadză pi largu alidzearea și spuni că Parisul va s-aibă doi comisari europeni, Michel Barnier și Dacian Ciolos, cari, acă român, easti un soț ali Franță. Ligâturli al Ciolos cu aestă văsilie suntu multu streasi, cățe aclo și finaliză studiili, iara soția a lui easti franțuzoaiaca. Tru alti medii occidentali, ama, alidzearea al Ciolos scoasi tu migdani critiț andicra di. Cara va s-hibă vota di Parlamentul European, Ciolos va s-aibă ună greauă, cățe va s-lipsească s-li simfunizează pozițiili diverghenti dit sinlu ali UE tu ți mutreaști Politica Agricolă Comună. Statili mediteraneeni (Franta, Spania, Italia) și statili nău aprucheati tru UE andrupăscu ună finanțari vărtoasă a aluștui sector. Aliumtrea, statili scandinavi, Marea Britanie, Olanda și Germania, cu ună agricultură anvărtușită, vor ună nicșurari a fondurlor ahărdziti ti aestu sector. Naima aprși suntu ghirmanili și britanițli, niifharistusiț că România amintă Agricultura, ună dumeni cu fonduri comunitari multu consistenti. Jurnaliștili britaniț di la The Independent minduescu că ''un român nu poati s-aibă aestu post, cățe miza financiara easti ahât mari, iara el yii dit ună văsilie iu arușfetea easti nica prezentă'' . Yinitorli comisari va s-hibă audiaț tru comisiile a Parlamentului European tru yianuar 2010, a deapoa eurodeputațli s-votează tu plen structura a nauălei Comisie Europenă.
Textul : Andreea Bojoi
Apriduțearea: Tașcu Lala
|