Cipru easti la prezidențilia ali UE 2012.07.02 |
(2012-07-02) |
Atea dit soni aspuneari: 2012-10-17 12:21 EET |
Cipru u lo di la 1 di alunar, prezidențilia ali UE ti un chiro di șasi meși ti prota oarâ di la aderarea a lui la forlu comunitar, tru 2004. Protlu mandat a Ciprului ahurheaști tru unâ hâvaie economicâ zniipsitâ di crizâ și tru contextul a nâscântor ligâturi apreasi cu Turchia, ți ari nâdii tra s-hibâ cu statutlu di membru ali Uniunii. Cu mași ndauâ dzâli ninti tra sâ u lia cumândusearea a Consiliului European, autoritățli di Nicosia, ți s-ampulisescu cu mări problemi tru sectorlu bancar zniipsit di catastisea dit Gârția viținâ, câftarâ agiutor financiar di la partenerlii dit zona euro ș-di la FMI. Tru ațeli șasi meși di mandat, Cipru ș-pripuni câ zona euro s-nu agiungâ tru hauâ financiarâ, avândalui tu videalâ câ 5 vâsilii dit zonâ, ți s-ampulisescu cu mâri griutăț di furnia a crizâlei, câftarâ agiutor financiar externu. Cu tuti aesti, autoritătli spun că va s-cilâstâseascâ tra s-alâxeascâ provocărli tru oportunităț. Cari suntu prioritățli ali prezidențilie chipriotâ ali UE?
Prota și nai ma di simasie easti simnarea, până tru bitisita a anlui, a pâzârâpserlor anamia di statili membri tră bugetlu ali Uniuni 2014-2020. Nicosia ș-pripuni ta s-agiungâ la unâ achicâseari tră un buget echilibrat care s-da silâ ti criștearea economică și s-dișclidâ locuri di lucru. Ciprul nica ș-pripuni s-pingâ lucurlu ti ideea a unâlei Europâ ma bunâ, ma solidară și ma aprucheatâ di cetățeanili a lei, cama tu suțatâ s-hibâ și cama ahârdzitâ ti valorli gheneral-umani. Prezidențilia chipriotă va s-aibâ tru mengâ și duțearea ma largu a politicâlei di lârdzeari ali UE, nica ș-cu Turchia, acâ Ankara, ți u ari nâdia trâ s-agiungâ cu statutlu di membrâ, hâbârâsi că nu va s-lucreadzâ deadun cu Nicosia di furnia a ambodyiului tru pâzârâpserli di reunificari a Haunisiilei. Chiprul easti goala vâsilie ampârțâtâ dit UE. Acâ tru 2004, tutâ vâsilia agiumsi membrâ ali Uniuni, di facto ama dit marea fumeale europeană fați parti mași partea gârțeascâ dit sudlu ali hamunisie. Nord-estul, aputrusitu di ascherea nturțeascâ, tru 1974, s-proclamă ea ișiși Republica Turcă a Chiprului di Nord - un stat pricunuscut mași di Ankara.
Prezidentul a Chiprului, ți mași nâs easti tu harea di șef di stat comunistu dit UE, Dimitris Christofias easti duchimâsitu că situația poati s-aducâ znie a aiștei di tora prezidențile europenâ. Tora ma nâinti, el cundile că vâsilia a lui easti hâzâri tra s-ducâ ma largu dialoglu mutrindalui ndridzearea a problemâlei cipriotâ tu chirolu cât va u aibâ prezidențila ali UE, cu câftarea câ și Turchia s-va aestu lucru. Un altu lucru di prota thesi ti prezidențilia chipriotâ ali UE easti aderarea ali Românie ș-ali Vârgârie la Schengen. Pruvidzutâ tru ahurhitâ, trâ primveara anlui 2011, aderarea a aților dauâ stati fu ambudyiusitâ, ma multi ori arada, di vâsilii cata cum Franța, Ghirmânia, Finlanda și Olanda cari lugursirâ câ Bucureștiul și Sofia nu feațirâ duri progresi ti alumta contra ali arușfeti. Tu chirolu di tora mași Olanda s-ncuntreadzâ ti aderarea a aților dauâ vâsilii la spațiul Schengen, aștiptândalui raportul pi justitie dit aestu mes ali CE pi thimelilu a Mecanismului di Cooperare și Verificari.
Textul: Andreea Bojoi
Apridutearea: Tascu Lala
|
You need Flash player 8 to play this
|