Radio Romania International

Arhiva :

Scupolu a alidzerlor locali dit Ripublica Moldova
(2007-06-05)
Atea dit soni aspuneari: 2007-06-05 13:11 EET Print
Vimtu di alâxeri tu Moldova” – bagâ oarâ, di Chişinău, analistul Vitalie Ciobanu, dupâ ţi, dumânicâ, aluidzerli locali scoasirâ tu migdani “unâ alithea orixi ti noutati, ti alţâ politicien’i, di prosupi proaspiti, cama tu spiritlu a etâl’ei di azâ şi a obiectivilor di modernizari.” Test ţi da hâbari ti aţeali ţi va sâ s-facâ la yinitorlu scrutin leghislativ, localili spunu câ va s-yinâ unâ znuiari a spectrului politic. “Di an’i bun’i, compoziţia a Parlamentului easti limnusitâ tu unâ majoritati comunistâ, flancatâ, ma multu decorativ, di chentriştil’i ali Alianţâ Moldova Noastrâ şi di dreapta crştin-democratâ. Tuti calanti formatiun’i par s-ascadâ, câţe loarâ la locali, scoruri ma slabi andicra di aţeali dit soni parlamentari. Chiardirli a loru pari câ s-ducu tu contul a altor dauâ n’iţ formaţiun’i di chentru, cari tâxescu s-lu treacâ la leghislativi praglu electoral di şasi proţenti, s-u trunduiascâ anchilozata aritmeticâ parlamentarâ şi, cu tuti ceatui ti nipistipseari sâ-l’i pitreacâ pi comuniştii tu opoziţie. Cafi unu di aţeali trei partidi mări ş-faţi isapi alatusili. Moldova Noastra – xichea di identitati doctrinarâ şi ligăturli, nimârtirisiti, ama cari s-duchescu, cu Moscova. Criştin-democraţl’i, ma ninti cipitlu di stâpugâ a anticomunismului, ali orientaril’ei câtâ Vestu şi bastion ali identitati româneascâ - acomodarea, di dauâli părţâ cu hâiri, cu comuniştil’i românofobi. Ş-aeşti dit soni douâ mandati, discreţionar şi catastrofal exercitati, la cumândusearea ali ripublicâ. Di la ahurhita a an’ilor 2000, el’i li loarâ tu mânâ tuti fârnili ali puteari. Au majoritati tu Parlamentu, âl’i au pi Vladimir Voronin la Prezidenţie ş- pi Vasili Tarlev tu frâmtea a guvernului. Ţiva, dimi, nu-l’i ambudyiusea, ş-li tin’iseascâ punctu cu punctu, tâxerli electorali. El’i ama nu avurâ iuva hâiri. Moldova easti, tu tuti clasamentili di specialitate, tut nai ma oarfânlu stat european. Di Moscova pânâ Lisabona, cetăten’il’i a l’ei anâpâdirâ cu sutili di n’il’i, continentul, ta s-caftâ lucru. Tut cu sutili di n’il’i u caftâ cetăţenia ali Românie viţinâ, cari s-lâ licşureadzâ acţeslu tu Europa. Pidimolu s-u restaureadzâ autoritatea a Chişinăului tu Transnistria separatistâ s-dusi chirutu. Tuti aesti feaţirâ s-ascadâ cota electoralâ a candidaţloru ali Putearii di la 50% tu 2003 la 37 di proţenti tora. Chisinău, câsâbălu cu nai ma educatlu electorat şi, pi care, dit 1990, comuniştil’i nu lu –avurâ vârnâoarâ tu mânâ, candidatlu a loru, Veaceslav Iordan, ari, dupâ protlu tur di scrutin, 28 di proţenti, cu maş dauâ ma multu di dip tinirlu liberal Dorin Chirtoacâ. Aestua dit soni, cama ngrâpaseaşti Vitalie Ciobanu, “ari mări şansi s-amintâ maca va sâ ştibâ sâ-l’i cândâseascâ pi perdanţâl’i anticomuniştii a turlui I s-lu ndrupascâ tu turlu II.” Lucru ţi, adavgâ minduitu, analistul, “nu easti ici siguru, ma s-nâ minduimu la adetea naţionalâ a schismâl’ei şi ali ncâceari.” Autor: Bogdan Matei Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International