|
|
| Indicatori di criză |
| (2009-10-27) |
| Atea dit soni aspuneari: 2009-10-27 13:49 EET |
Ministerlu român di Finanţi a anunţat că România şi tin’isi praglu di xichi bugetară tâxitu cu Fondul Monetar Internaţional, după ţi, tu meslu yizmăciun, Bucureştiul înreghistră ună xichi di 5,1 proţenti ditu PIB, dimia şasi miliardi di euro. Naua carti di intenţie publicată di FMI tu ahurhita a meslui sumedru ângrâpseaşti că noulu prag di xichi bugetară ti işita a meslui yizmăciun aprucheat di autorităţli români cu reprezentanţâl’i a Fondului eara di 6,4 miliardi euro, dimi nai multu 5,4% PIB. Ti işita a anlui, autorităţli româneşti şi experţâl’i FMI au aprucheată, după misiunea di igseari a Fondului ditu meslu augustu, un nou prag di xichi bugetară, di 7,3% dit PIB, la ună contracţie icunomică di 8,5% ti aestu an şi ună valoari a PIB di vârâ 120 miliardi di euro. Anlu ţi tricu, valoarea PIB-ului ali Românie eara ma mari di 137 miliardi di euro. Tut luni, prezidentul Traian Băsescu declară că România nu va s-poată s-umplă pân di işita a anlui tuti obligaţiili ditu acăchisearea cu Fondul Monetar Internaţional şi că va s-hibă ananghi di alâxearea a condiţiilor ali acăchiseari ti anlu ţi yini. Aduţem aminti că, dzâlili aest, va s-yină Bucureşti experţâ a FMI, a Bancăl’ei Mondială şi ali Comisie Europeană. Pi di altă parti, datili a Bancăl’ei Chentrală spunu că proţentul a restanţilor tu volumlu a creditilor dati a dun’iauăl’ei ditu Românie criscu di trei ori tu anlu ditu soni, la 3,25% (1,55 miliardi euro), după ţi armânerli nâpoi la pâltearea a creditilor tu valută criscu di 4,5 ori, ş-la aţeali tu lei di 2,5 ori tu iamea di chiro sumedru 2008 – yizmăciun 2009. Datili oficiali scot tu migdani, că restanţili a dun’iauăl’ei şi a firmilor ditun judeţili ditu Transilvania (chentru) au nai ma analtul volum ditu vâsilie. La polul opus suntu judeţili Gorj (sud-vestu), Satu Mare (nord-vestu) şi Tulcea (estu), cu un proţentu a restanţilor tu acutotalu creditelor in jurul a doi la suta, cu mai bini di un punct procentual sub media ţării. Cama vă spunem unu indici calculat di Legatum Institute, un institut independentu di cercetari şi consultanţă tu dumenea ali dezvoltari mondială, România easti află pi loclu 48 tu un clasamentu mutrinda prucuchia a dun’iauăl’ei. Studiul, cari u bagă pi ântân’ilu loc Finlanda, mutri 104 stati ditu întreaga lumie, ama Romania fu devansată di majoritatea a vâsiliilor europeni. Cându s-feaţi isapea fură loaţ tu mengă ma mulţâ factori, anamisa di cari fundamentili icunomiţi, antreprenoriatul şi inovaţia, instituţiili democratiţi, educaţia, sistemlu a sănătatil’ei, siguranţa şi securitatea, guvernanţa, libirtatea personală şi capitallu social di cafi ună văsilie.
Autor: Daniela Stefanescu
Apriduţearea: Irina Paris
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-09
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido