|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
| Despre cercetare şi despre cercetători |
| (2012-06-03) |
| Ultima actualizare: 2012-06-08 11:50 EET |
Spre sfârşitul lunii mai, un eveniment mai puţin obişnuit ne amintea de un loc deosebit, dar mai puţin cunoscut, din Bucureşti: Cel de-al IV-lea Congres Naţional al Cercetătorilor şi Inventatorilor era găzduit de Muzeul Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”. Un congres cu invitaţi din ţară şi din străinătate pe tema cercetării ridică semne de întrebare într-o lume interesată de criza economică, o lume în care cercetarea pare căzută în desuet. Laura Maria Albani, directoarea Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, despre Congresul naţional al cercetătorilor şi inventatorilor: “Congresul naţional al cercetătorilor şi inventatorilor din România dezbate activitatea ştiinţifică şi de inventică din ţara noastră şi măsurile care sunt luate, bune sau rele, cele ce ar trebui să se ia şi ceea ce ar trebui să se întâmple. Sunt căutate soluţii pentru remedierea situaţiei cercetării din România. Atât Congresul, cât şi Târgul de inventică care se desfăşoară în acelaşi timp în muzeul nostru, oferă cercetătorilor şi inventatorilor prezenţi la aceste evenimente un prilej să convingă, dar şi de competiţie între ei, de a arăta lumii şi României că şi la noi se poate. Există şi un program de protecţie a resurselor româneşti de relansare a economiei naţionale pentru ştiinţă şi conştiinţă şi un sistem original de deblocare a economiei naţionale. Există cercetători, cercetare, există institute de cercetate. Aceste institute nu sunt suficient finanţate, aşa că resursele sunt minime, iar munca este greoaie.”
În paralel cu Congresul, Târgul de inventică este menit să-i incite şi pe cunoscători, dar şi pe curioşi. Laura Maria Albani, directoarea Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”: “Târgul este interesant, este fascinant pentru că găseşti români care vin cu idei proprii. De exemplu, dl Davidon Ioan prezintă, de exemplu un mecanism de anticipaţie a cutremurelor. Nu înseamnă că această instalaţie concurează cu marile institute de gen, dar e un sistem propriu. Un amplificator cuantic care funcţionează cu energie free, un ecran de antiradiaţii pentru telefon, toţi vorbim la telefon, deci la un moment dat suntem afectaţi de aceste radiaţii, un îngrăşământ magnetic care creşte producţia cu 30-40%, branţuri anti-stress. Agenţia de cercetare pentru tehnică şi tehnologii militare este şi ea prezentă cu noi inovaţii din dotarea armatei, sanitare, radiologice, cât şi costume, veste speciale pentru armată.”
Dar pentru că atât Congresul, cât şi târgul au durat doar câteva zile, ne-am gândit să aruncăm o privire la minunăţiile găzduite de colecţia permanentă a Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”. Muzeul a fost înfiinţat de prof. Ing. Dimitrie Leonida în anul 1909. Clădirea muzeului, situată în Parcul Carol, a făcut parte din complexul expoziţional ridicat la începutul secolului trecut. Muzeul dispune de peste 6.500 de piese din domeniile: mecanică, electricitate, chimie, energie nucleară, magnetism, minerit, industria petrolului, energetică, electrotehnică, căldură, iluminat, cinema, telecomunicaţii, maşini de calculat, hidraulică, aerospaţiale, tipografie şi maşini de scris, motoare şi maşini industriale, transporturi terestre. Laura Maria Albani, prezinta câteva exponate mai interesante din colecţia muzeului: “Avem un patrimoniu unic în România, încât e greu să le spun pe toate. O să vă dau un exemplu. Avem prima maşină cu reacţie cunoscută în lume, este vorba de o sferă cu două ajustaje dispuse la 180 de grade, iar aerul sub presiune iese prin cele două ajustaje şi pune în mişcare sfera aflată pe ax. Avem un spectaculos automobil-trăsură Olds Patent din 1889, care a circulat prin Bucureşti, cu viteza colosală, pe atunci, de 15 km pe oră, claxonând strident orice obstacol care îi ieşea în cale. Avem prima centrală electrică utilizată în România, la numai 6 luni de la iluminarea oraşului New York în 1882 de către Edison. Numai la Muzeul Tehnic o poţi vedea. În 1964, când Walker Chiffler, preşedintele companiei Edison din SUA a vizitat Muzeul tehnic, a întrebat ce poate dărui muzeului pentru a prelua dinamul Edison, care a iluminat Teatrul naţional din Bucureşti. Răspunsul a fost “tranzacţia este imposibilă având în vedere unicitatea obiectului în sine”. Mai avem motorul sonic, al lui Gogu Constantinescu, primul automobil aerodinamic din lume, construit şi brevetat de Aurel Perţu, în 1923, în Germania. Forma sa ca a unei jumătăţi de picături de apă în cădere, constituie şi azi designul aproape ideal a oricărui vehicul în mişcare. Celebrele pile K cu electrozi de aur şi platină, care pun în discuţie principilu al doilea al termodinamicii, pentru că ele funcţionează şi astăzi. Şi multe altele, încât nici nu ştiu pe care să vi le spun mai întâi. Noi ocrotim cercetarea, iar în muzeu o păstrăm.”
Dacă mai amintim şi Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson - Franţa pentru prima dată în lume doar cu mijloace proprii de bord, precum şi Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capră în 1958, cred că v-am convins că există cercetare în România şi că cercetătorii români din toate timpurile trebuie cunoscuţi şi apreciaţi.
(Ana Maria Cononovici)
Material editat de Elena Ștefan.
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultaţi programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorică a
RRI |
2025-04-04
Print
Ascultă din nou