| Doina, tu patrimoniul universal |
| (2009-10-06) |
| Atea dit soni aspuneari: 2009-10-06 13:36 EET |
Doina românească fați parti, di stâmâna ți tricu, deadun cu tangoulu argentinian, din patrimoniul intangibil a UNESCO. Site-ul ali organizație u zuyrăpseaști ca un cântic liric ți poati s-hibă interpretat solo ică cu acompaniamentu orchestral și ți ari caractir improvizat. Doina agioacă și un importantu rol social, și acliamă la solidaritati spun specialiștli. Easti spețifică ti populu român, si spuni multi turlii di ducheri: ânvirinari, dor, vreari, dor di acasă etc. Doina ari ma multi varianti reghionali și ditu ea s-amintară alti ghenuri artistiți cum corurli. Ti amărtie, easti șupeie câ doina easti tu piricliu s-cheară di itia că nu mata treați di la un bârnu la altu, tu dzuua di ază suntu tu Românie maș 15 persoani cari pot s-reprezintă zoni ahoryea di interpretari a aiștui ghen muzical. Romania ari nica un obiectiv scriat tu patrimoniul imaterial ali uminitati. Easti zborlu ti 'Ritualu a Călușlui', ți easti pi lista UNESCO ditu 25 di brumar 2005. Easti un giocu popular, cu ritmu sincopat și multi ansărei, ți lu gioacă tinirli tu stâmâna ninti di Arăsaliu. Gicătorli spunu un ritual maghic anvârliga di poama di alun ți ari numa 'căluș'. Aestu cor s-gioacă macsus tu sudlu ali Românie, tu Oltenia, cum și tu estul ali vâsilie, tu Moldova. Ti Arăsaliu , călușarli merg alagă prit hori ș-vindică oaminili cu harea ți u au amintată. Tutunâoară, prit aestu agioc suntu vigliaț oaminili, cum și prâvdzâli și birichetea di forțâli a arăului. Cu chirolu, ritualu și-u chiru semnificatia maghică și agiunsi un dansu cari spuni forță, aghilitate, ritmu. Lista a patrimoniului imaterial UNESCO misură tora 166 di operi ditu 76 di vâsilii. Romania easti membră ali organizație ditu 1956.
Autor: Leyla Cheamil
Apriduțearea: Irina Paris
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido