2025-04-03




















Arhiva :
Tocuri și crediti
(2009-09-30)
Atea dit soni aspuneari: 2009-09-30 14:18 EET

Banca Națională ali Românii u asacădzu, aieri, cu 0,5 puncti proțentuali rata a toclui di politică monetară, la 8% pi an, ti a țințea oară tu 2009. Dețizia eara aștiptată di majoritatea a analiștilor financiari, câțe proțeslu di ascădeari ali inflației, cari agiumsi sum 5%, si ânvârtușeadză. Di altă parti, BNR apufusi țânearea pi idyiul nivel, di 15%, respectiv 30% a ratilor a rezervilor minimi obligatorii la pasivili tu lei și valută. Ascădearea a ratăl’ei a toclui – cl’eai prindi s-aducă dupu ea ascâderi a toclui ți-l l’ia instituțiili instituțiili di credit, cama mări la depoziti și ma n’iț temperati la crediti, ama până tora aestu lucru nu s-feați, una di itii hiinda instabilitatea icunomică, dzâcu experțâl’i. El’i dzâcu că banchili comerciali li țânu tocurli mări câțe prindi s-aproachi riscuri ma mări, tu condițiili tu cari s-așteaptă ună crișteari semnificativa a somajului, și unăoară cu aestu și numirlu a român’ilor cari nu mata va s-poată ș-li pâltească creditili. Dilerl’i dzâcu că, tu aestu momentu, nai ma vulnerabili suntu creditli di consum tu moneda națională cari fură dati tu an’il’i ditu soni, fârâ garanții ică cu garanții minimi, și iu toclu agiumsi ș-pân di 24% tu anu. Pi di altă parti, aprecierea ali monedă națională ditu chirolu dit soni, agiunsă la un nivel maxim tu patru meși, easti luyursită di analiștil’i financiari di itia a intraril’ei tu rezervili a Bancălei Chentrală defturăl’ei tranșă, di 1,8 miliardi di euro, di la Fondul Monetar Internațional. Cu tuti aesti, BNR deadi hăbari că va s-monitorizează cu angătanu evoluțiili interni și externi ași că pit hâlățli ți li ari s-asiguripsească stabilitatea finaciară. Analiștil’i luyursescu că la yinitoarea ședință a BNR ditu meslu brumar, aestă va s-apufusească ună nauă ascădeari a toclui-cl’iaie, a curi efecti va să s-veadă pi păzari tăs câtă ișita a anlui ică tu ahurhita al 2010. Dețizia BNR di ascădeari a toclui cl’iaie și consecințili aiștei misură suntu comentati și di presă. Ziarul Finaciar bagă oară că: ''Toclu lipsea s-hibă ma nghios. BNR nu ari spațiu di manevră''. Explicația a lor - aestă marjă easti condiționată di coerența ali politică fiscal-bugetară a guvernului, cari, maca nu va s-poată s-agiungă la scupadzl’i apufusiț tu acăchisearea cu FMI va s-aducă mări presiun’i pisti cursul di alâxeari. Și ațel’i di la Evenimentul Zilei scotu tu migdani că: '' Leulu vârtos poati s-lândzâdzască ' di gripă' la iarnă'' și ș-lu spuni schepticismul andicra di yinitorlu ali monedă națională, cu tut trendul pi crișteari a leului tu chirolu ditu soni.
Autor: Andreea Bojoi
Apriduțearea: Irina Paris
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI