|
 |
Arhiva :
|
 |
Fonduri di la Fondul Monetar Internațional |
(2009-09-23) |
Atea dit soni aspuneari: 2009-09-23 12:20 EET |
Fondul Monetar Internațional ari aprobată, martsă, pitrițearea a defturălei tranșă a âmprumutului cătă Romania, ți fați 1,8 miliardi di euro, și aduți acutotalu a pălterlor cătă București la 6,6 miliardi di euro. Ună parti din sumă va să s-ducă tu conturli a Băncălei Națională, iara ună altă parti tu contul a ministerlui di Finanți, ti păltearea a pensiilor și a tiniilor di cafi mesu. Reprezentantul ali României la FMI, Mihai Tănăsescu, explica ți condiții implică aprobarea a nauălei tranșă a împrumutului: Duțearea ninti a reformilor structurali, em ațeali tu dumenea ali administrație publică chentrală și locală, pi nivelul a colectivitățlor locali, a întreprinderilor di stat, cari s-ducă, tu anili ți yini, la ascădearea a chiardirlor cari s-au înreghistrată până tora și, sigura, la ună disponibilizari di fonduri cătă segmenti cari creează valoari adăvgată ma importantă, cum suntu investițiili tu infrastructura educațională, di sănătate. FMI lo tu isapi, tu discuțiili ti darea aiștei tranșă, politițli fiscali și stabilitatea a sistemlui financiar românescu. Mihai Tănăsescu: Altu aspectu cari fu zburăt eara ligat di sustenabilitatea a politițlor fiscali, aestu lucru hiinda multu importantu ti angajamentul pi cari România și lu-ari loata em andicra di UE, em andicra di FMI, ca la ișita a anlui 2011 s- poată s-agiungă la ună xichi fiscală di maximum 3% ditu PIB. Ti ațea easti ananghi ca tu anili ți yinu 2010-2011, să s-facă ca dealithea reformi sânâtoasi, cari s-agiută la bâgarea pi aradhă a hărgiuierlor publiți, la ună reprioritizari a aiștor, ama și la ună ma bună și ma hâitlâtică abordari și hârgiuiari a pârălui public. Altu elementu mutri turlia cum sistemlu financiar român easti ândreptu ază. Să spusi multu limbid că elu easti stabil, easti sânâtosu, easti profitabil, ama că reforma a sistemlui ișiși, pi nivel global, aduți tu aestu momentu ună atitudini cama rezervată a aiștui andicra di piricliuri. Șeflu ali delegației FMI tu Românie, Jeffrey Franks, dzâsi că hărgili publiți cu tiniili di cafi mesu a lucrătorlor au reprezentată nai ma marea alatusi a autoritățlor di București, câțe aesti criscură tu anili ditu soni di la 6 la 9,5% ditu Productul Internu Brut. El dzâsi ama că autoritățli românești au tu scupo alâxearea a sistemlui di salarizari ditu sectorlu public și ascădearea a numirului a funcționarlor publiț, ași că hărgili cu tiniili di cafi mesu s-ascadă pân di 7% dit PIB. Misiunea a FMI va s-yină tu Românie ti ună nauă igseari ali acăchiseari stand-by tu ișita a meslui sumedru ică ahurhita a meslui brumaru. Acăchisearea di finanțari cu FMI, apărțâtă pi optu tranși, și tindi pi 24 di meși și ari ună valoari acutotalui di 12,5 miliardi di euro. El fați parti dit ună pachetă di finanțari externă la cari participă și UE, Banca Mondiala și BERD, cari agiundzi la aproapea 20 miliardi di euro.
Autor: Daniela Stefanescu
Apriduțearea: Irina Paris
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|