| Criză, șomaj, blocaj financiar |
| (2009-06-17) |
| Atea dit soni aspuneari: 2009-06-17 13:08 EET |
Tu ahurhita a anlui, autoritățli di București nica eara multu optimisti.Dupu trei meși apruxcheară ideea că scădearea ali icunumie easti inevitabilă. Tora, recesiunea agiumsi evidentă ti tută lumea, iara efectili a crizălei s-duchescu tutu ma multu. Nai ma noulu studiu ali companiei di consultanță GfK România scoati tu migdani că amintaticlu a 4 ditu 10 români ascâdzu tu meslu marțu di itia qa criozălei, nai ma marli impactu hiinda ânreghistratu la bonusuri ică comisioani. Nai ma expusă la aguderli ali criză easti populația activă, 9% di lucrători nu lia tu chiro tiniili di cafi mesu ică lâ ascâdzură tiniili. Ma putânu agudiț di criză s-pari câ suntu bucureștenii, maș 18% di aești avânda amintaticlu ascadzut di itia a scâdearilei icunomică. Studiul spuni ș-că numirlu a ațiloru cari mizi potu s-bâneadză di la ună dzuuâ la alantă easti pi crișteari, dimi aești suntu 60% ditu populația ali Românie, andicra di 53% câț eara anu.Aestâ tendința s-veadi ș-la șomaj. Agenția Națională ti acâțarea a Fortâlei di lucru dzâți că numirlu a aților fârâ lucru eara tu meslu maiu di 5,8%, cu ma multu di 2 proțenti ma mari di idyiul mesu anlu ți tricu. Iara Ministerlu a Lucrului luyurseaști că pân di ișita a aiștui anu va ș-cheară loclu di lucru vârâ 100 pân di 200 di nili di inșii.Tutu ma multi companii ufilisescu turlii di turlii di metodi, ta ș-li ascadă hărgili cu personallu până cîndu climatlu icuonomic va s-hibă ma favorabil. Unâ di aesti metodi easti șomajlu tehnic, ufilisită aestă săptămână și di Societatea Națională a Lignitului - 10 nili di lucrători ditu minili ditu Oltenia (sud) fură pitricuț acasă, ti unu mesu. Tu idyiul chiro, autoritățli lia misuri ți au tu scupo s-ândrupască firmili ș-nu ascoată oanminili di pi lucru, iara companiili voru s-află deadunu cu lucrătorli, soluții di mesi. Directorlu ali Alianță a Confederațiilor Patronali ditu Româniea, Adrian Izvoranu, nâ spuni ândauă posibili varianti: Ică ascădearea a chirolui di lucru, cum s-feasți tu mari parti di Europa. Multi mări companii ditu Europa s-acâchisiră cu lucrătorli s-lu ascadă programlu di lucru. Ică âli pitricură lucrătorli tu șomaj trimiterea în șomaj tehnic, dimi ascâdearea la minimum posibil a hărgilor cu tiniili dio cafi mesu fără ca eali să s-aduchească tu pârmâtii. Ică, ună nauă metodă ți s-fați tora tu Europa, dimi creditili di chiro lucratu, tu sensul că omlu poati s- lucreazâ ma multi sihăt ân dzuuă atumțea cându ari lucru și cându nu ari lucru sâ ș lia vacanță. Unu di efectili negativi ali criză easti și situația a furnizorilor di utilități, ți suntu pi praglu a blocajlui financiar.
Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Irina Paris
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido