Prognoza di criză |
(2009-06-10) |
Atea dit soni aspuneari: 2009-06-10 14:23 EET |
Institutlu National di Statistică ari publicată marțâ datili mutrinda evoluția ali emburlâchi cu xeanili ali Românie tu proțli patru meși a anlui, iara situația nu s-alâi andicra di meșli di ma ninti. Exportul ascadi cu proțenti relativ niț, iara importurli ascadu pi ayunie, para ayonia ti unâ scădeari sănătoasă: di la 18,2 miliardi di euro, tu proțli 4 meși ditu 2008, la 11,6 miliardi estan. Datili INS spunu ș-că recesiunea înreghistrată tu protlu trimestru a anlui tu Europa di Estu fu determinată di surparea ali producție industrială și ali activitati comercială. Cu tuti aesti, dzâți prezidentul ali Comisie Naționalâ di Prognoză, Ion Ghizdeanu, ari seamni că icunumia românească ahurheaști sâ s-ămprusteadză diznou și și că că investițiili stimulează căftarea: Easti posibil ca aestu trimestru s-hibă ași cumu luyurseam, trimestrul cu nai ma marea scădeari.Luyursimu ti yinitoru că icunumia va sândreagă, nica di tora, protili seamni ditu apriir em tu ți mutreaști hârgiuiarea, nica și industria, cu unâ scădeari ma nică di protlu trimestru, nâ da nâdie. TTu aradha a lui, ministrul a lucrului, Marian Sârbu, deadi hâbari câ firmili cari cari nu va să scoatâ oaminili di pi lucru tu chirolu a crizălei s-poati s-pâltească contribuții la bugetlu a asigurărlor di stat ma niț, ahurhinda ditu 2010. Pi nivel european, miniștrili di Finanți ditu UE au tâxită că va li ascadă xichili bugetari, după turnarea la criștearea icunomică, ama nu agiumsiră la unâ acâchiseari mutrinda adrarea cama sertă avearea angătanu sectorlu financiar european, ta sâncheadică yinitoarili crizi. Miniștrili UE au siemnată un documentu tu cari tăxescu câ nu mata va s-facă hărgi ti ândruparea a icunumiilor dupu bitisearea ali recesiuni. Pi di altă parti, România va s-da hâbari ali Comisie Europeană, tu ișita a meslui alunaru, ti naetea di restructurari a sectorlui di producție ali energhie. Ministrul ali icunumie, Adriean Videanu, prețiză că, chiro di șasi meși, hârgiuitorli industriali va s-poată s-ufiliseascâ gazi naturali exclusiv ditu producția internă, cama ieftini di ațeali ditu import, ama că excedentul ali Românie tu producția di gazi nu easti duri ta s-poată s-agiungă ș-la hârgiuitorli casniț la un pâhă cama nicu. Adriean Videanu: România ari tru aestu momentu ună supraproducție di gazi și ti hârgiuitorli intreruptibili isa și nidiscriminatoriu va s-dămu gazili ditu Românie. Vrem s-u ndrupămu icunumia ta s-li tânemu locurli di lucru ca nai ma sânâtoasa formă di protecție socială pi cari putemu s-u fâțemu tu aestu chiro di criză.
Autor: Daniela Stefanescu
Apriduțearea: Irina Paris
|