Radio Romania International

Arhiva :

Sţenarii icunomiţi ti România
(2007-05-18)
Atea dit soni aspuneari: 2007-05-18 13:50 EET Print
România cunoaşti aproapea optu an’i di crişteari icunomicâ niacumtinatâ ş- fârâ erori politiţi majori. Aestâ tendinţă poati s-ducâ ninti ş- dupâ 2010, dzâsi guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ ali Românie, Mugur Isarescu. Statistiţli ali Bancâ chentralâ spunu câ anu România înreghistră unâ crişteari icunomicâ di 7,7%, ş-tu 2005 unâ di 4,1%, cându producţia agricolâ fu influenţată negativ di nicări. Cu tuti aesti Isărescu trapsi un semnal di alarmâ, sumcundil’inda câ, maca aestâ tendinţâ di cristeari va s-ducâ ninti ea poati s-u aspargâ macrostabilitatea icunomicâ. Elu dzâsi câ România s-aproachi tu ţi mutreaşti inflaţia, di modelu european. “Avemu tuti şansili să intrămu tu unâ zonâ cu inflaţie sum 4%, aproapea di scupolu ali Uniuni Europeanâ”. Tutu Isărescu, anlu aestu, România poati s-inreghistreadzâ unâ ratâ di mesi ali inflaţie di 3,7 - 3,8%, andicra di 5% tu 2006. Guvernatorlu a BNR luyurseaşti câ principala problemâ ali Românie tu alumta cu inflaţia armâni xichea a contului curentu, dimi dhiafuraua anamisa di valuta cari intră tu vâsilie şi aţea cari iasi. Mugur Isărescu : “Maca anlu aestu, tu Românie agiundzemu la 12%, ştimu multu ghini că la sud di noi, tu Vâryârie, agiumsi la 16%. Ari vâsiliili baltiţi, iu xichea fu nica ş-ma mari. S-agiumsi la 20%, ama nu easti unâ chestiuni cu cari putemu s-fâţemu şicaie: aestâ xichi spuni tu esenţă că icunomia bâneadzâ dinclo di potenţialu a l’ei.”. Pi di altâ parte, Guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ dzâsi câ România tutu ari tu scupo s-adoptâ euro tu 2014, ama nu da nanaparti posibilitatea triţearil’ei la moneda unicâ europeanâ ş- ma ayon’ia, maca lucârli va s-ducâ ninti cumu lipseaşti. Experţâl’i spunu câ ninti s- intrâ tu zona euro, iţi statu prindi s-treacâ nai putân doi an’i tu mecanismul a ratiloru di alâxeari.(ERM II), anticamera ninti di triţearea la moneda europeanâ. Mugur Isărescu spuni ş-elu cumu s-faţi: “Cursul di alâxeari chentral easti cursul alithea di echilibru, zigâ bunâ. Elu asiguripseaşti dezvoltarea a aţil’ei vâsilie pi chiro lungu, căţe easti un cursu definitiv. Tu aestu mecanismu, la un cursu chentral apufusitu, unâ vâsilie ş-unâ monedă suntu avuti angâtanu doi an’i di dzâli şi moneda naţionalâ va s-hibâ ananghi sâ spunâ mari stabilitati andicra di euro, aeastâ fărâ agiutoru dinafioarâ.” Guvernatorlu BNR dzâsi ş-câ ratinglu dat ali Românie di aghenţiili internaţionali di evaluari financiară nu mata va s-dipunâ sum categoria investment-grade, cari semnaleadză a investitorlor că piricl’iurli suntu n’iţ. Elu adâvgă câ, tu dumenea icunomicâ furâ ândreapti di dipu dauâ chestiuni – amintarea a unui rating cari spuni câ piricl’iu easti n’icu şi criştearea a rezervilor valutari, cari criscurâ tora 23,2 miliardi di euro, ş-aestâ feaţi s-creascâ nivelul ali credibilitati financiarâ pi plan internaţional. Autor: Leyla Keamil Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International