|
|
Arhiva :
|
|
Agenda aromana Retrospectiva 2011 II - 12.ian.10 |
(2012-01-10) |
Atea dit soni aspuneari: 2012-01-10 22:12 EET |
Duțim ninte, cu partea a daua, mutrita nâpoi piste evenimentile a anlui 2012.
Ama, cum fu faptâ unâ lansare di carte, spunim pi shcurtu shi aestu evenimentu. Sâmbâtâ, 7 di ianuar, fu lansatâ cartea, scoasâ anlu tricut la Paris, tru meslu șcurtu, a domnului Iancu Perifan, Aduțiri aminte Trâ armânami. Lansarea fu faptâ la Cercul di Limbâ și Literaturâ armâneascâ, a suțatâlei culturalâ di București. Di numile di mare tinie vinite di-tru xeane aduțim aminte, di la suțata AFA, autorlu, timisitlu Lale Iancu și nipotlu a lui, secretar și mânâ ndreaptâ Niculachi Caracota și cusurina a lui dit Ghirmânie, poeta Kira Manțu, deadun cu nicuchirlu a lei, prezidentul a Consiliului a Armânlor, Iani Manțu. Amuși putem s-nâ turnăm la evenimentile a anlui tricut.
14 apr-
poeta Kira Manțu nâ prezentă pri-tru poșta electronicâ unâ poetâ fârâ dike mardzinalizatâ și nâ zbura di adunarea a lei cu Sirma Guci, cu zboarâle: andamusi cu unâ mari poetâ
SIRMA GUCI - Amânatâ pricânushteari.
Sirma Guci eara vinitâ di-tru Gârție, București iu participă și la Gala aniversarâ di 20 ani la redacția armaneascâ di la RRI.
15 apr
Viniri, 15 di Aprilu, la Cercul di Limba shi Literatura Armaneasca - lectura ditu poeziili angrapsiti di George Vrana. - Alexandru Gica dzâțea ma diparte tru ațel email pri-tru care nâ fâțea informarea: - Suntu ti anami aesti nali poemi. Va pitrecu ma-nghiosu una cumata ditu poema capodopera alu George Vrana "To axion esti": Poezia fu publicatâ și pi nău adratlu atumțea site-u armânescu Dyeatha. Unâ publicare pri-tru care aestu site-u agiumse axe, s-dzâțim ași, trâ bana culturalâ armâneascâ.
Tut 15 aprier concertu la Belgrad, în cadrul a importantului festival internațional "Fonart-The Lost languages of Europe" ica "limbili Europiani cari s-agrashescu". Festivalul s-țânu tru dzâlile 14-19 apriliu 2011.
La aistu festival, pi dzua 15 di April tu "Casa-a Tinjirlor"- "Dom Omladine"- Beograd, [
] parea di cantator Armanj "Gramusteanj" di Scopia R.Machedonia, tsanu contsertu cu chiro di 70 min. Dzâțea domnul Ghiorghi Giuiape.
Di la ațel festival didea informare și domnul Vanghiu Gheorghiev:
Easti interesantu s-aduc aminti că dumânicâ pareia fu climatâ (cu agiutorlu a livendâlei ș-niobositâ anoastâ armânâ Lila a Coneanlor) la unâ emisiune la Televiziunea Naționalâ sârbâ, cari urdinâ ținți ani cu arada sâmbâtâ și dumânicâ, și easti mutritâ pânâ 40 la sutâ populația sârbâ cum și alanti di Republica Yugloslavia.
17 apr
Primuveara a Armanjloru Editsia V Avrachi di Vreari (Buchet de Iubire) Consiliulu a Tinirilor Armãnji dit Fara Armãneascã dit Romãnia, manifestare ndreaptâ, Dumãnicã, 17 apriliu, Sala Radio Bucureshti.
23 apr dzuâ di AghiGhiorghe, hâbare laie di la suțata di Veria, pitricutâ di domnul Ghiorghe Prapa:
Asãndzã si feaci ngruparea (the funeral) alu Yioryi Tsiamitru cama vecljiul membru a Sutsatãleji Armaneasca di Veria. Ljiertatlu Yioryi avea unu suflitu armaneascu curatu, eara unu Armãnu livendu, curajiosu shi pirifanu ca analtsilji mundzãlj di Xirulivadu.
21apr dupu cum nâ informa domnul Hrista Goci,
Tirana, avu adunari komunitatea orthodhoxa armaniasca
la "Sutcata Biblika Albaneza" [
] Eventu eara cu mari interes catse ti prota oara Evanghelu dupu Luca
si deadi cu boatsia originala ali patriota anoasta Lefteria GJOSHE turnate di idia cu mari pidhimo shi meraki pi Limba Armaniasca.
Lefteria easti filologa ti limba Albaneza shi Rusa. Activista di 20 anj tu sutsata "Armanji di Albanii", presidenta di Regionu di Erseka(Kolonia).
29 apr evenimentu la Muzeul Taranului Roman, di București, la care lo parte
Florentina Costea, deadun cu formația Via Balkanica
3 mai La suțata culturalâ armâneascâ di București adunare cu istoriclu Adrian Majuru, moderatâ di avocatlu și poetlu George Vrană. Adrian Majuru easte directorlu a Muzeului di Artâ popularâ Nicolae Minovici, di-tru 1998. Tema a discuțilei, cartea di-tru 2005, simnatâ Adrian Majuru, cu titlul Familia Minovici. Univers spiritual.
Mina Minovici, adra tu 1892 Institlu di Medicina Legala ditu Romania (protlu ditu lumi)
-Nicolae Minovici, adra protlu serviciu di "Salvare" ditu Romania (1906) shi protlu Spital di Urgentsa (1933-1934). Tut elu adra protlu Muzeu di Arta Populara ditu Romania (1905)
Dimitrie Minovici, adra Muzeulu di Arta Medievala di Bucureshti (1939-1942).
Lipseashti s-dzatsemu ca doauli muzee adusi aminti suntu ninga Gara Baneasa (shi ninga "Fantana Mioritsa"). Casili suntu adrati di fumealjea Minovici.
10 mai oaspe la Cercul di Limbâ și Literaturâ a suțatâlei culturalâ armâneascâ, ghiaturlu Dumitru Piceava, editorlu a revistâlei Bana Armâneascâ. Tru 2008 iși Cartea di ncinări, al Dumitru Piceava. Ama, discuția scoase tru mighdane hărle al Dumitru Piceava, citat, militantul, jurnalistul, apriducâtorlu și poetlu Dumitru Piceava. Tru cartea di nclinări, a traducătorlui Dumitru Piceava, la Psalmul 50. al David, videm canda unâ autocaracterizare al Dumitru Piceava și a ițe om ți are scupoluri analte tru lumea aestâ:
Miluia-me, Dumnidzale, după marea milâ a Ta, și după mulțâmea a arâvdărlor a Tale, ashteardze fârâdi nomlu a meu.
Ma vârtos aspealâ-me di fârdinomlu a meu, și di amârtia a mea anâscârse-me (curâ-me).
Că fârâdinomlu a meu io-lu cunoscu, și amârtia a mea nâintea a mea easte daima. [...]
Viniri, 20 mai, dupu cum nâ informa Lila Cona,
la hotelul Alexandar Palas, di Scopia, fu faptâ promoția a cartilei Chirolu Panorama di puizie armâneascâ.
23 mai Aniversarea a decretlui imperial otoman, di la 1905, trâ ndrepturle a armânlor. Bairlu di andamusi ti Dzuua Natsionalâ a Armânjilor 23 Mai 2011 fu ndreptu di suata Fara armâneascâ dit România, tru gârdina publicâ Parcul Herăstrău. Fu organizat și un cros, anvârliga di parcu, pi 1,5 kilometri, sâmbâtâ pi 21 di maiu, cu arhiusita și agiundzirea di-tru Piața Charles de Gaulle.
25 mai Suțitatea di Culturâ Macedo-Română, cu agiutor di la Departamentul trâ românli di pri-tut și cu Academia Română, organiză conferința Armânli istorie și actualitate
Prezentara lucrari profesorlu universitar doctor Gheoghe Carageani, di la Universitatea La Sapienza, di-tru casabalu Roma, Italia,
Profesorlu doctor cercetator shtiintsific gradlu I Nuicolae Sherban Tanashoca, directolu a Institutlui di studii sud-estu europeane a Academiilei Romana,
Profesorluuniversitar doctor Nicolae Saramandu, membru a Institului di Lingistica Iorgu-Iordan Alexandru Rosetti a Academiilei Romana,
Cercetator shtiintific doctor Manuela Nevaci, di la Instiitutlu di Lingvistica Iorgu Iordan Aloexandru Rosetti, a Academiilei Romana.
15 cirișar și 20 cirișar, emisiune tru dauâ părțâ, la televiziunea di-tru România, 10TV, la care fu prezentatâ problema armâneascâ. Participarâ ca invitaț Costa Canacheu, parlamentar roman, membru tru Camera a Deputațlor, actorlu și reghizorlu Ion Caramitru, prezidentul a Suțatâlei Macedo-Română di Culturâ, Sterghiu Samara, prezidentul a suțatâlei Fara armâneascâ, ama și alțâ re[prezentanțâ. Din public zburâ ma mulțâ armânI, di care u spunim mași numa a poetâlei Kira Manțu, dit Ghirmânie și Niculachi Caracota di-tru Frânție.
26 cirișar Spiro Poci, redactor șef a revistâlei Fârșărotlu fâțea informare Bitãsi cu sucesi protu seminar cu dhascadzinj arãmãnj: "Ndreptu-scriarea a limbãljei armãneascã, dupu normili astãsiti Bituli, 1997".
10 alonar sârbâtoare pi muntile Ponicva, etno-festivalul internațional Trâ sum-chetru tuț armânli tru munte, a patra ediție, la care participarâ cântâtorlI di la pareia Ghrâmusteanli
19 alonar lu lirtă Dumnidă pi preftul giumitate armân, Arsenie Papacioc. Eara duhovnic (pneumatico) la mânâstirlu Techirghiol, di Constanța; muri la 97 di ani.
Bitisita di alonar. Domnul Tibweriu Cunia easte faptu pi 10 di ianuariu, ama tru bitisita di alonar Octavian Curpaș bâgă tru mesea di vearâ un articol pi internet dispri personalitatea a pârintilui sâ-lI dzâțim a editurâlei Cartea Aromână, di la care un altu autor scoase unâ carte cu numa, di ndoi anI ninte, Un Coresi aromân.
12 agustu arhiusirâ filmărle la filmul în regia al Toma Enache, Nu hiu faimos, ama hiu armân. Tru semnu di timie, cântâtorlu Dini Trandu li nclină un CD cu mușate piese musicale, pi care nâ-l pitricu și la redacție, la tuț câte un CD. Evharisto și tora tru miedz di iarnâ, Dini Trandu.
S-avdzâm un cântic di a timisitlui, Paplu a meu di Ianina.
10.ian.2012, Hristu Sterghiu
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
Mascota istorica a
RRI
|