|
|
| Strateghia energhetică şi protestili a minerlor |
| (2007-05-17) |
| Atea dit soni aspuneari: 2007-05-17 14:13 EET |
Ministerlu ali Economii şi Finanţilor bâgă tu zburâri publică proiectul di strateghii energheticâ ali Românii ti iamea 2007-2020, di cari tsâni privatizarea a complexurlor energhetiţi. Ministrului Varujan Vosganian, dzâsi câ documentul ari pruvideri cari s-uidusescu cu nâscânti obiectivi ali Uniuni Europeanâ tu dumenii cum avigl’iarea a fisil’ei şi securitatea energheticâ.
Proiectul pripuni păstrarea ali producţii di energhii electricâcari ufiliseaşti cărbuni, dezvoltarea a aţil’ei dit sursi reghenerabili şi dezvoltarea a nâscântor capacităţ hidroelectriţi nali. Autorităţli români luyursescu câ ti modernizarea a sectorlui energhetic easti ananghi di investiţii ma mări di 10 miliardi di euro, avândalui tu videari câ ma multu di 50% di chentralili energhetiţi, reţeaua di distribuţie a gazilor şi electricitati şi-u tricurâ bana.
Tu sectorlu minier, ananghea ti investiţii agiunsi la vârâ 2,2 miliardi euro, iara ti avigl’iarea a fisil’ei, la 1,75 miliardi euro.
Strateghia cama pruveadi bitisearea pân tu 2008 ali privatizari a complexurlor energhetiţi Rovinari, Turceni şi Craiova (sudlu ali Românie), cari asiguripseaşti 30% dit producţia naţionalâ di electricitati. Ministrul Vosganian scoasi tu migdani câ privatizarea a lor easti singura soluţie, câţe suntu poluanti (ânfarmâcâ fisea) şi România apruche termen’i serţâ ta s-uiduseascâ la normili europeani di fisi.
Ti aestâ easti ananghi di investiţii luyursiti la 2 miliardi di euro. Proiectul ali Strateghiei energheticâ pruveadi, şi unâ scădeari ali producţie di energhie primară ţi ufilisescu cărbuni, şi unâ crişteari ali producţie di energhie hidro şi nuclearo-electrică. Tu aţea ţi mutreaşti hârgiuiarea naţionalâ di electricitati autorităţli luyursescu câ tu iamea di chiro 2007-2020 hârgiuiarea va s-creascâ cafi anu cu 3%, iara cantitatea di energhie exportată va s-creascâ multu după 2015, di ita a intraril’ei pi lucru a reactoarilor nucleari 3 şi 4 di la Chentrala atomo-electricâ di la Cernavodă (estu), singura dit Europa Chentrală şi di Estu cari ufiliseaşti tehnologhii canadianâ.
Stogurli di petrolu şi gazi naturali va s-ascadâ multu până tu anlu 2025, ş-ananghea di energhie va s-hibâ anvâlitâ prit intrarea pi lucru a reactoarilor nucleari – unâ investiţie luyursitâ la 1,8 miliardi di euro. Tu sectorlu a gazilor naturali, vârâ 1,8 miliardi di euro suntu ufilisiţ ti aflarea, explorarea şi extracţia di nali stoguri sumu locu, criştearea ali capacitati di adunari subterană şi modernizatrea ali reţeauâ di transportu.
Tu dumenea petrolierâ, ananghea di investiţii agiundzi la vârâ trei miliardi di euro. Aestâ nauâ strateghie spusâ tora li nivrisi sindicatili dit minerit şi energhie, cari fuvirsirâ cu greva gheneralâ, că nu furâ ntribati. Fuvirsearea yini tu contextul tu cari, di itia ali xeri, hidrocentralili nu mata dau randamentu, iara producţia di energhie lipseaşti s-ufiliseascâ cărbuni.
Autor: Andreea Bojoi
Armânipsearea: Irina Paris
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-06
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido