Republica Moldova niaprucheari tră români |
(2009-03-30) |
Atea dit soni aspuneari: 2009-03-30 13:10 EET |
Naima nic, naima nău și naima familiar dit viținili ali Românie, Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofonă) armăni și naima imprevizibilă. Vărnăoară dupu 1991, cându Chișinăulu ș-proclamă independența andicra di Moscova, nica și după 2001, cându comuniștili rusofili s-turnară la puteari, ligăturli cu Bucureștiul nu fură ahăntu slabi. Românofobia sertă a regimlui cumăndusitu di prezidentul Vladimir Voronin agudi fără dănăseari, stămâna ți tricu, cama di 200 di cetățeani români, a curi grănicerlii moldoveani nu lă dădea izini, fără exighiseri loghiți, s-treacă sinurlu ți era idyiul. Aeșță vrea s-la parti la țeremoniili țănuti cu furnia că s-umplură, viniri, 27 di marțu, 91 di ani di la Unirea cu România a provințiilei Basarabia (est), ți eara pănă atumțea parti dit Imperiului Țaristu. Pi ună parti a teritoriului ali Basarabie, xana-alichitu di sovietiț tu 1940, fu adrată actuala Ripublică Moldova. Cu un psihanalizabilu complexu andicra di yiurtusearea a Unirilei și, nica ș-ma multu, cu păltărli la mur pi fondul ali campanie tră alidzerli leghislativi di dumănică, neo-bolșevicili basarabeni nu trapsiră mănă tra s-ufilisească metodologhii sovietiți tra s-ambudyiusească calea cătă Chișinău a românilor tu cari ved alithili agență electorali ali opoziție pro-europeană. Bucureștiul s-vidzu aestă turlie s-lă caftă tra s-dănăsească călcărli a nomlui contra a cetățeanilor români cari vor s-urdină tru statlu vițin și să-li stipsească ti călcareaa a borgilor ți suntu pruvidzuti, ies tu videală dit ligătura cu Uniunea Europeană. Tratamentul faptu ti români nu easti simfun ș-niți uidisit, va s-dzăcă ti aprucheari andicra di statutlu a lor di cetățeni europeni cundile, tu un comunicat, ministerlu român ti Externi. Iara ministurlu Cristian Diaconescu feați timbihi că un ahtari purtaticu nu va s-armănă nividzut Bruxelles, iu tamam să zburaști ti mandatul di păzărăpseari cu Chișinăulu ligat di yinitorlu acordu anamisa di Uniuni și Ripublica Moldova. Diaconescu cundile:
Nu nă pripunem contra-apofasi. Doi: nu s-bagă problema a unălei reacții emoționali, niți di ună parti, niți di alantă. Trei: ari un proțes electoral tu dizvărteari tru Ripublica Moldova, și aestu lucru noi lu-tinisim, tu condițiili tu cari tuti imnă pi cali democratică, cu tinisearea-a prințipiilor europeani. Patru: dit punctul di videală a mesajilor a noastri, după cum ști-ț, zburămu dit cumata instituțională. Mesajili a meali suntu fapti instituțional, furnie ti cari, ateli ți au urecli ti avdzari s-avdă și s-duchească.
Textul:Bogdan Matei
Apriduțearea: Tașcu Lala
|