Radio Romania International

Arhiva :

Achicăseari di mpărmut tră România
(2009-03-26)
Atea dit soni aspuneari: 2009-03-26 14:20 EET Print
Furnje tră polemiţ fără bitiseari ti implicaţiili economiţi şi suţiali, ideea a unui mpărmut di la FMI, prit cari România s-n’icşureadză zn’iili locali a crizăl’ei mondiali, easti di tora, un subiectu apufusitu. N’ercuri, emisarl’i a Fondului dimăndară că s-achicăsiră cu ufiţial’ii di Bucureşti ti un acordu stand-by di 12,9 miliardi di euro. La aeşţă păradz va s-adavgă ţinţi miliardi di partea ali UE, un di la Banca Mondială şi nica un di la Bănca Europenă tră Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a altor instituţii financiari. Aşi cum spuni premierlu Emil Boc, scupolu a aiştui mpărmut ţi adună, tut cu tut, aproapea 20 miliardi di euro, easti ta s-da silă a economiil’ei româneşti. Caplu a guvernului, pi dauă hrommi, PD-L (pro-prezidenţial) - PSD (stânga) spuni că pruviderli a acordului suntu ma favorabili andicra di achicăserli di idyea turlie simnati cu FMI di alti stati dit apirita a Europăl’ei, cum Ungaria şi Letonia. Boc cundil’e simasia a componentăl’ei suţială a documentului: “Vrem, tutunăoară, că prit aestu acordu di mpărmut să-l’i-agiutăm pi român’i s-armănă pi locurli di lucru, s-l’i-agiutăm pi români tra să-poată s-păltească mpărmuturli ţi li loară di la bănţă cu ţănearea a unlui curs raţional şi echilibrat euro-leu, să-l’i-agiutăm ti relansarea a mpărmutlui tu România şi, nica şi andruparea a mediului di emburlăchi şi a activitatil’ei economică şi, nu dip tru soni, indirectu, prit aestu acordu di mpărmut vrem s-him axi tu aestu stat şi ma largu s-putem s-păltim tin’iili di cafi mes şi pensiili. Cilăstăsim s-aflăm cearei aţea turlie că eventualili crişteri a tin’iilor di cafi mes cu nivelu ali inflaţie să s-da ti aţel’i ţi au tin’iili di cafi mes multu n’iţ. Tutunăoară, vrem că aţel’i ţi suntu cu pensii n’iţ s-poată s-aibă asiguripsită pensia ţi au ananghi tra s-aibă ună bană tin’isită.” Giumitatea goală a chelchil’ei spuni ti meatrili di arada, di sirţăl’e cari, dupu darea a unui agiutor financiar, FMI lă bagă zori a statilor ţi loară mpărmuturi şi au borgi. Autorităţli români fură fapti timbihi că lipseaşti s-adară reformă tru sistemlu di pensii şi s-n’icşureadză hărgili bugetare, ponderea tru PIB a tin’iilor di cafi mes a bugetarilor, cum şi cota a sporurlor tru totalu a amintatiţlor. Niţi ună di meatriapofasi nihiindalui tu vrearea a sindicatilor, prezidentul Traian Băsescu s-duchi cu borgea ta să-l’i-adună şefan’il’i a aiştor şi s-lă caftă s-hibă ca tu suţată, căţe mprărmutlu di la FMI “nu easti ti executiv, că tră România”. El nica lă spusi a sindicaliştilor s-nu caftă crişteri tră tin’iili di cafi mes până va s-iasă nomlu unic tră sistemlu bugetar. Liderlu CNSLR Frăţia, ţentrală sindicală ţi di adeti easti ligatăaspindzurată di PSD, Marius Petcu, pari s-aproachi: “Cara nu vrea s-avea aestă frixe/ asparizmă, că fără mpărmutlu di la Fondul Monetar putem s-chirem controlu a cursului di alăxeari valutară ş-că numata avem lichidităţ aţea turlie că suţiităţli comerciale s-poată s-lucreadză, nu vrea s-earam simfun’i cu ună ahtari catandisi. Ama pistipsescu că putem să u străximu.” Al’iumtrea, prezidentul a Federaţiil’ei Sindicatili Libiri dit Învăţământu, Aurel Cornea, cabaia cărtit că partidili ţi suntu la puteari ş-alăsară babageanili tăxeri electorale di astă-toamnă, cându spunea că va s-da crişteri di 50% tră tin’iili di cafi mes a profesorlor, spusi: “Nu fug haristusit, căţe un mpărmut di 20 miliardi nu-n’i aduţi ici, a n’eia naima pţănu, ca cetăţean, şi pistipsescu că la vărnu cetăţean dit România, haristuseareaa că easti un lucru haristusitor.” Textul: Bogdan Matei Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International