Radio Romania International

Arhiva :

Solidaritati europeană anticriză
(2009-03-02)
Atea dit soni aspuneari: 2009-03-02 13:15 EET Print
Aguditi dalga di şoc a crizâl’ei mondialâ propagatâ ditu America, vâsiliili membri ali Uniuni Europeanâ voru ta s-astringâ arâdârichili şi s-identificâ soluţii comuni ti ascâdearea a efectilor a l’ei. Adunaţ, dumânică, Bruxelles, tu un conclav informal, liderl’i a aţiloru 27 au tâxitâ ânvârtuşearea a stabilitatil’ei macro-financiarâ ali Uniuni, prit avearea angâtanu instituţiili bancaroi. Tora di oarâ, el’i au apufusitâ unâ acâchiseari cadru mutrinda activili toxichi ditu bănchi, ţi au stepsu ti paralizarea a creditilor cum ş-ti griparea ali întreagâ economii continentalâ. Cu tuti câ el işişi easti vinitu ditu Estul ex-comunistu, premierlu ceh, Mirek Topolanek, a curi vâsilie asiguripseaşti prezidenţia rotativă ali Uniuni, ari exclusâ ideea ti unu agiutor ahoryea ti noil’i membri. Ideea avea vinitâ di la şeflu a Executivlui di Budapesta, Ferenc Gyurcsany, cari avea câftatâ ca sectorlu financiar ditu statili aprucheati tu an’il’i 2000, niinclusi tu zona euro şi caba slabi icunomic, s-hibâ ndrupatu cu 190 di miliardi di euro, ta s-nu sbagă iara “un nou pirde di heru” pi continentu. Prezentu la summitlu ditu capitala ali Belghie, prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, declarâ că nu luyurseaşti oportuni formatili di turlia andamusil’ei, ninti di adunarea ti tamam, a statilor ditu gruplu di Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), cari au invitatâ şi vâsiliili baltiţi (Estonia, Letonia şi Lituania), plus aţeali ditu soni intrati tu clublu comunitar, România şi Vâryâria. “Luyursimu câ tuti statili suntu isa nuntrul ali Uniuni Europeanâ şi ahtări reuniun’i nu suntu caracteristichi fârâ di altâ ti principiul elementar ali solidaritati", declară Băsescu, ţi deadi ş-unâ soluţie alternativă. El dzâsi diznou câ easti ananghi ca bănchili ditu Românie s-hibâ finanţati şi di-aoa şi-nclo di bănchili dadâ ditui zona euro. Condiţia easti esenţială ti ta s-lucreadzâ amar icunumia ali vâsilie, tu condiţiili tu cari, după privatizări succesivi, sistemlu bancar românescu ari, tu proţentu di aproapea 90%, nicuchiri austrieţ, greţ, franceji icâ ghirman’i, iara statlu român armasi cu pachetili majoritari di acţiuni maş la CEC Bank şi Eximbank. Traian Băsescu: “Punctul di videadri comun tu bitisita ali sesiuni informalâ a Consiliului fu aţelu câ bănchili subsidiari cari ş-u dizvârtescu activitatea tu vâsiliili nou intrati cari au bănchili dadâ tu zona euro lipseaşti s-hibâ ndrupati di bănchili-damă.” Băsescu li cutuyursi şi luyurserli reghionali ac agenţiilor di rating, cari spun di multi ori câ vâsiliili estu-europeani suntu pi halâ greauâ ş-bagâ tu idyea pachetâ "şi Ucraina, şi Belarus, şi Sârbia, şi Slovacia", cu tuti câ statili membri UE au "fârâ di altâ un altâ catandasi, cari yini ditu solidaritatea s-iasâ ghini ditu crizâ". Şeflu a statlui cama dzâsi câ instrumentili di cari s-hârseaşti România tu aestu momentu sunt sumili di la Banca Europeană di Investiţii, Banca Europeană ti Reconstrucţii şi Dezvoltare, Banca Mondială icâ Fondul Mondial Internaţional şi sumcundil’ie câ :“Esenţial easti ca guvernul, instituţiili a statlui, s-li acceseazâ pi ayunie sursili di finanţari di la aesti bănchi.” Prezidentul dzâsi tu concluzie câ , hiinda informală, adunarea di Bruxelles nu s-bitisi cu concluzii oficiali. Ama mărtirisi câ fudzi di aclo cu sentimentul că solidaritatea a statilor membri ali Uniunii Europeanâ funcţionează. Autor: Bogdan Matei Armânipsearrea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International