Radio Romania International

Arhiva :

Situatia a roman'ilor ditu Italie
(2009-02-23)
Atea dit soni aspuneari: 2009-02-23 12:00 EET Print
Român’il’i dit Italia li duchescu zn’iiliconsecinţili negativi a multilor acti di aguderifuvirseri fapti di concetăţean’il’i a lor ţi suntu duşi tu Hamunisie. Dauă inţidenti fapti tora ayon’a apreasiră opinia publică italiană: nitin’iserli a mul’erlorcălcărli ţi s-feaţiră cu ună moaşi oarbă di 83 di an’i şi cu ună feată di 14 di an’i. Di aesti greali furnj’ii, nchisi prişcăvil’a a italiean’ilor ţi agiumsi tu ma multi turlii di spuneari tu dun’eauă, di la atacareacălcarea a duchen’ilor ţi li au român’il’ păn di agudearea a lor fizicu ică cu zboară ică ni apruchearea tu niscănti louri di lucru, tu serviţii. Mintireaşili nica s-aprindu şi l’ia silă macsus tu locurli di ningă Roma, iu ari ună mari comunitati românească. “Nă easti arşini că him român’i” declara, tu jurnalu bucureştean “România Libera”, niscănţă di emigranţăl’ii cari lucreadză tin’isitu tu Italia. Di furn’ia ali campanie urută faptă contra a lor, aeşţă numata zburăscu, pi geadei, limba maternă, nica şi suntu găilipsiţ ti siguranţa a lor şi a fumeiilor a lor. Ministurlu român ti lucri xeani, Cristian Diaconescu, căftă giueapi a autoritătlor italieani ti dalga di prişcăvil’i contra a român’ilor şi xenofobia, spuneari ţi nu fu aprucheată, ună ş-ună di Cabinetlu di Roma. Ma amănat, Diaconescu pitricu a misiun’ilor diplomatiţi dit Italia un plan di apofasi di mari ananghi, ţi ari scupolu s-nvărtuşeadză, întră altili, cooperarea poliţienească şi judiciară cu autorităţli di Roma. Statlu român, declara, gioi, şi premierlu Emil Boc, faţi tuti gaeretli ta ş-veagl’e cetăţean’il’i ţi suntu duşi tu xeani. Boc cundil’e că român’il’i nu lipseaşti s-hibă cutuyursiţ tut cu tut ti purtaticlu a inşilor ţi nu tin’isescuncăceaţ cu nomlu. Aşi cum spun isăchili ufiţiali ţi li da Ambasada ali Românie di Roma, aproapea 33.000 di cetăţean’i român’i au adrată acti di călcarea a nomlui pi teritoriul ali Italie, ţifra reprezentândalui 14,5% di tuti infracţiun’ili fapti di xen’i tu aestă văsilie. Pi ningă acţiun’ili a Bucureştiului, guvernul di Roma apufuseaşti năi misuri ţi au scupolu s-n’icşureadză infracţiun’ili cu prişcavil’a. Ună apofasi anti-violuri va s-aducă dininti niscănti misuri ţi suntu acăţati, tu proiectul di nom a siguranţăl’ei, votat dzălili ţi tricură di Senatlu Italian. Năulu documentu va s-da izini ti adrarea a caraulilor patrulilor adrati dit cetăţean’il’i cari va s-aveagl’ie măhăladzl’i a mărlor căsăbadz, idee contestată, ama, di opoziţie şi di ună parti a presăl’ei dit Peninsula, căţe autorizeadză niscănti persoani ta ş-facă singuri ndriptati. “Ceareiili ti criza dit Italia nchisescu di la fantezie şi agiungu pănă la extremismu”, spuni jurnalu “Cotidianul” ţi iasi Bucuresti, scuţăndalui tu migdani tu idyiul chiro că niscănti di eali ică nu au hăiri, ică li calcă ndrepturli a omlui i tratatele internaţionale. Tu mplin debat tu ţi mutreaşti furn’iili a guvernului italian ti făţeari ma serti nomurli, jurnalu aleptu scoati tu videală lucri ti nipistipseari: ministru italian di Interni dit aestu chiro, Roberto Maroni, un di naima apreslu tu cutuyurseri dit arada a politiciean’ilor italiean’i contra a român’ilor, s-pari că feaţi căftari-paranom, tu 1998-2000, pi ningă Consulatlu Roman di Torino, ta s-agiută niscănţă români ţi l’i-avea aprucheată tu lucru paranomu/pi laia. Consulu român, Iulia Buje, declara cum şi alţă politiciean’i feaţiră intervenţie ti lucrătorl’i a lor român’i, un di el’i hiindalui Pier Ferdinando Casino, aleptu, tu 1999, europarlamentar şi tu chirolu 2001-2006, prezidentul a Camerăl’ei a Deputaţlor di Roma. Textul: Valentin Tigau Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International