| Un buget ti chiro di criză |
| (2009-02-10) |
| Atea dit soni aspuneari: 2009-02-10 15:04 EET |
Premierlu Emil Boc dzâsi aieri dinitea a Parlamentului ali Românie, că proiectul di buget ti 2009 easti unu realistu și ari și misuri icunomiți anticriză. Intri aesti: tânearea ali cotâ unicâ di 16%, investiții publiți masivi tu infrastructură, criștearea a gradlui di aprucheari a fondurlor comunitari, pâltearea a borgilor datoriilor cătă aghențili icunomiț, niimpozitarea a profitlui rieinvestit și operaționalizarea a fondului di garantari ti Intreprinderi Niț și di Mesi. Tu ațea ți mutreaști relansarea și ândruparea a criștearilei icunomicâ premierlu deadi hâbari câ tu bugetu suntu pruvidzuti ma multu di 10 miliardi di euro ti investiții, practic, nai ma marea sumă ți unu guvernu u deadi ti aestu sector dupâ 1989. Boc declară câ bugetlu di tora easti unu di sirtâlie, adrat anvârliga di unâ xichi 2% și unâ crișteari icunomicâ di 2,5%. Dupu părearea a lui structura bugetarâ di tora poati s-lu licșureadzâ acțeslu ali Românie la linii di creditari ma ieftini. Emil Boc Aestu buget pripus easti sertu cu prezentul și corectu cu yinitorlu. România easti lândzidâ di diobezitati birocratică și di nvețlu cu hărgiuiarea naliurea. Dânâsearea ali hârgiuiari naliurea și hârgiuiarea cu miniminilie suntu ananghi, ama nu agiungu maș eali. Eali suntu hâlăț defensivi prit cari aperi un buget di sirtâlie. Boc dzâsi câ, ndruparea a IMM-urilor easti un proțes cari caftâ ma multi misuri cari furâ bâgati tu buget:Bugetlu easti sertu cu hărgili di primansusu ali administrație, ama caftâ un numir mari di misuri di apârarea și adrarea ma multi a locurlor di lucru. Bugetlu ari misuri pozitivi cari va s-da cali la icunumie, va s-adarâ locuri di lucru și va s-ândrupascâ întreprinderli niți și di mesi. Ministrul a comerțului, Constantin Niță, li spusi alâxerli cari va sâ s-facâ la numurli ți mutrescu IMM-urile, multi di aesti hiinda câftati di patronatlu a lotu. El luyurseaști că adrarea a fondului di contragarantari a creditilor poati s-ândreagâ multi di ntriproblemili financiari a întreprinzătorlor. Capitalu social a aiștui fondu di contragarantari va s-hibâ di100 di miliuni di euro. El va s-da izini ti criștearea di 4-5 ori a numirlui a IMM-urlor cari va s-poatâ s-lia crediti di la bănchi. Niță deadi hâbari câ va s-ânchiseascâ tu vâsilie unâ campanie di informari a întreprinzătorlor ti turlia cum potu s-aibâ acțes la fondurli europeani. El cama dzâsi că va s-hibâ adrati 5 chentri di promovari a exportului românescu, Chișinău, Moscova, Beijing, Mumbai și Cairo. Pi dialtâ parti, ministrul a finanților, Gheorghe Pogea câftă a sistemlui bancar finanțari ti misurli asociati aproiectului di buget. Aesti mutrescu apărarea a interesilor icunomiți ali duniauâ prit asiguripsearea a stabilitatilei a cursului di alâxeari ti ațeali persoani cari au crediti tu valută și amintatițili tu lei. Tu aradha a lui, guvernatorlu a Bancălei Chentrală, Mugur Isărescu, luyurseaști că icunumia românească ari ananghi di unâ stabilitati a cursului di alâxeari valutarâ și corelarea aiștei cu fundamentili macroicunomiți. El feați timbihi că BNR nu va s-da niți unu pâră ti finanțarea a xichilei bugetarâ a statlui, niți macari desi soldurli ali Trezorerie va s-agiungâ la zero. Isărescu scoasi tu migdani tutunâoarâ că unâ nauâ acâchiseari stand-by cu FMI caftâ hărgi multu mări, ș-easti ma ghini sâ s-facâ un împrumut ali Românie di la UE. Mugur Isărescu: Nu easti lișor s-aflămu ahtări resurse. BNR nu poati s- finanțeazâ nu un leu, ni unu pără, ni barim ti unâ minutâ. Him tu unâ restricții totală. Nu avemu niți instrumentili ta s-ă fâțemu aestu lucru. Tu momentul cându soldul ali trezorerie a statlui si aproachi di zero, pâlterli dânâsescu, nu putem să finanțăm directu xichea publicâ.
Autor: Daniela Ștefănescu
Apriduțearea: Irina Paris
|
2025-04-03
Print
Puteț s-avdzâț căndțido