Concluziile a FMI și politica a BNR |
(2009-02-05) |
Atea dit soni aspuneari: 2009-02-05 12:51 EET |
Fondul Monetar Internațional fați timbihi că România poati s-agiungă la ună scădeari a produslui internu brut tru 2009, iara ună redresari moderată ali economie poati să s-facă maș cătă tu ahurhita-a anlui 2010.
Experțăli a FMI luyursescu că, acă problemili cu cari s-ampuliseaști economia românească s-feațiră di itia a evoluțiilor financiari internaționali, dezechilibrili interni li fac ma mări zniili a crizălei. Ixichili mări a ziyălei di pălteari și a bugetlui di stat criscură vulnerabilitatea ali economie la goadili externi, iara ayălisirea a reformilor structurali u țănu productivitatea la valori niț și u nicșură capațitatea ali economie ta s-da apandisi tu momentili greali. FMI fați timbihi că politica fiscal-bugetară dusi la fățearea ma greali dificultățli economiți ș-că, tu aestă oară, ună relaxari fiscală, ca turlie di nicșurari, zniili a crizălei, numata poati să s-facă, cățe hărgili nica suntu multu mări, iara posibilitățli a guvernului ti finanțari ună ixichi mari suntu limitati. Instituția luyurseaști că România easti tut ma agudită cu piricliul ali recesiuni globală. Ma ghini spus, tu chiro anda criștearea economică armasi tu scară analtă, tu protili trei trimestri dit 2008, indicatorlii mutrindalui producția s-asparsiră ntrăoară tu meșli dit soni a anlui ți tricu. Exporturli ahurhiră să scadă, disponibilitatea a finanțarilei ti firmi și populație s-nicșurară, iara consumlu internu și investițiili s-cădzură. Tutunăoară, producția industrială scadi, iara pistusinea a consumatorlor și a mediului di emburlăchi s-asparsi. FMI fați urminii a guvernului di București s-tinisească ținta di 2% deficit bugetar și fați timbihi că prognozili mutrindalui crișterea economică și nivelu a pălterlor prividzuti di proiectul di buget suntu cabaia cu nădii. Fondul Monetar Internațional antițipeadză că economia ali Românie va să scadă tu aestu an di la 1% și nu fasți urminii ufilisearea a rezervălei valutară ti anvălearea a ixichiljei di contu curentu. Ti Banca Naționala ali Românie, urminia a Fondului easti s-nicșureadză inflația la nivelu apufusit ca scupo (3,5%), ama și să u ducă năinti monitorizarea a turliilei di chiverniseari a piricliului tu sistemlu bancar. Di altă parti, BNR apufusi, nercuri, s-nicșureadză rata a toclui di politică monetară ti 10 tu sută tru an, di la 10,25 proțenti. Easti prota scădeari a toclui claie tu aestu dit soni an și giumitati faptă di Banca Centrala și, tutunăoară, un semnu ti darea silă a mpărmutarilei, greu zniipsită di criza conomică și financiară mondială. Analiștili români spun, ama, că apofasea va s-aibă un efectu nic ti darea mpărmuturli, di furnia a ixichilei di păradz lichidz cu cari s-ampuliseaști păzarea financiară. (050209)
Textul: Daniela Stefanescu
Apriduțearea: Tașcu Lala
|