Radio Romania International

Arhiva :

Apofasi europeani tră năstriţearea a crizăl’ei – 2011.10.27
(2011-10-27)
Atea dit soni aspuneari: 2011-11-09 16:49 EET Print
Ti ecuaţia multu mintită a crizăl’ei cu borgili suverane s-află ună cearei. Isapea fu apufusită tru bitisita a unăl’ei noapti di păzărăpseri niacumtinati, liderl’ii a zonăl’ei euro s-achicăsiră multu greu ti un mănucl’iu di apofasi globali. Chestiunile ţi eara tru niachicăseari păn tru oara dit soni fură n’icşurarea a borgilor ti Gărţia şi anvărtuşearea a Fondului di stabilitati financiară. Ti Atena ahurhi "ună nauă etă" după summitul european di Bruxelles, tru arada a curi creditorl’ii ali Gărţie apufusiră ună n’icşurari cu 100 di miliardi di euro a borgilor a văsiliil’ei, spusi premierlu grec, Giorgios Papandreou. Ti creditorl’i privaţ aestă însimneadză trădzearea mănă cu volea işiş ti 50% dit obligaţiunile de stat gărtesţă cu scadenţa până tru 2020, iara tră Atena un culac di ascăpari cari va-l’i da izini tra s-nu agiungă tu niputearea a pălterlor. Concesia majoră faptă di bănţăli creditoari vini după moeabeţ tru cari s-mintiră prezidentul francez, Nicolas Sarkozy, canţelarlu ghirman, Angela Merkel, şi directorlu general a FMI, Christine Lagarde. El’i lă deadiră hăbărli a bancherlor ti planurli a aţilor 17 membri a zonăl’ei euro, iara moeabeţli dusiră la triţearea ma largu a aţilui dit soni mari punctu di cheadiţi tru păzărăpserli ti bitisearea a planlui di apandisi a zonăl’ei euro la piricl’iul tră tindeari a crizăl’ei cu borgili. Perspectiva “tra s-nidzem cătră un sţenariu di insolvenţă totală ali Gărţie, cari vrea s-custusească a guvernilor europeani multu di multu şi vrea li aduţea tru hauă bănţali” fu argumentul cari căndăsi creditorl’ii s-aproachi tra s-aşteargă ună parti di simasie a borgilor, aşi cum spuni premierlu luxemburghez, Jean-Claude Juncker. Tru idyiul chiro, un program di recapitalizari a bănţălor va s-da izini a bănţălor tra s-li anvălească cheardirli. Acordul di bitisită pruveadi şi ună anvărtuşeari a Fondului european di Ascăpari Financiară, la 1000 di miliardi di euro, prit aduţearea păradz di la investitori publiţ şi privaţ di tută lumea. Timil’iusit anlu ţi tricu, ca scut di 440 de miliarde de euro ti craturli cu problemi, catacum Gărţia, Irlanda şi Portugalia, fondul va s-hibă ufilisit tră asiguripsearea a vinderlor di obligaţiuni şi tră crearea a unlui vehicul investiţional speţial cari s-aducă fonduri di nafoara ali UE. Rezultatili ali andamusi tru scară analtă di Bruxelles, lugursită di mari simasie ti tută zona euro, viniră ună ş-ună. Bursili europeani dişcl’isiră tu alinari vărtoasă, la maximlu a aţilor dit soni 12 di stămân’i. Iara sectorlu bancar european, naima agudit di criza a borgilor di stat di furn’ia crehtă pi obligaţiunile guvernamentali a văsiliilor dit zona euro, criscu cu 4,5% tru protili minuti di tranzacţionari. Autor: Corina Cristea Armânipsearea: Taşcu Lala Puteţ tra s-ghivăsiţ nota pi www.rri.ro şi pi Facebook.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International