2025-04-03




















Arhiva :
Catastisea ali economie – 2011.10.12
(2011-10-12)
Atea dit soni aspuneari: 2011-10-14 18:50 EET
România agiumsi cu isapea, tu meslu yismăciuni cu naima scădzută rată ali inflație tru aeșță 21 di an’i dit soni. Institutul Național di Statistică dimăndă că inflația anuală dipusi la 3,45% și intră tru cumata băgată tru minti di Banca Națională ti aestu an, după ți păhadzl’i di consum scădzură, tru yismăciuni, ti paturlu mes arada, tu chirolu a ieftinearil’ei alimentili. Scăderea a ratăl’ei ali inflație s-fați, tru mari parti, căte s-iftiniră yimișili și zărzăvătli. Analistul economic Laurian Lungu easti pi mintea că tendința di n’icșurari va s-cheară tru meșl’i ți yin:

„Suntu meși tru cari va s-videm ună crișteari a păhadzlor la energhie, păhălu la gazi naturali va s-crească, yini și iarna, va s-curmă născănti subvenții tu aestu an și chărgili cu casa ari căbili s-crească tru născănti locuri. Va s-cheară aestu efectu sezonier cari u dusi multu nghios inflația, dimec pătătli și yimișili, ahtari turlie că vahi va s-avem ună crișteari tru meșl’i ți yin. Întribarea aesti căt multu”.

Scăderea ali inflație fu antițipată tru meșl’i dit soni, maxus după chirearea a efectului di scuncheari la cari s-agiumsi di furn’ia criștearil’ei TVA cu 5% la 1 di alunar 2010. Tendința fu dimăndată nica di stămăna ți tricu di guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, cari declară că n’icșurarea a ratăl’ei ali inflație, cari poati s-ducă la scădearea a tocurlor bancari, easti anulată di aștiptărli inflaționisti mări. Banca Centrală ari tru naeti ti aestan ună inflație de 2-4%, ama ari ună prognoză niheamă di niheamă ma mari, di 4,6%.

Economistul șef a BNR, Valentin Lazea, spunea, tora ayon’ia, că România ari nădia istorică ta s-n’icșureadză inflația la niveluri di sum 3% tru yinitorl’i an’i, sțenariu posibil cara politica monetară a băncăl’ei tentrală va s-hibă andrupată di politițli fiscali și ateali cu tin’iili di cafi mes. Vițguvernatorlu a BNR, Cristian Popa, declară că rata ali inflație năpoi va s-intră tru naetea apufusită pănă tru inșita a aistui an și va s-armănă tru idyea scară și anlu ți yini apropea di scupolu pripus. Aestu lucru țăni, tru ma marea misură, di evoluția a cursului di alăxeari leu-euro și a păhadzlor administrati, cata cum ateali la curentu, gazi i căldură, cari reprezintă aproapea un cirec dit trastul a produsilor și a servițiilor di thimel’iu.

Di altă parti, ministurlu a Finanților, Gheorghe Ialomițianu, dimăndă că România ari ună catastisi economică bună, atea ți poati să u afirească di ună nauă recesiuni, ama țani multu di multu di atea ți va să s-facă cu economia ali Gărție, Italie, Spanie, Portugalie și Irlandă, ți au zn’ie di furn’ia criza a borgilor guvernamentali. Di altă parti, di furn’ia a catastisil’ei economiți la nivel global și maxus dit Europa, prognoza di crișteari ali Românie, di 3,5-4%, apufusită cu FMI, va s-hibă alăxită- nica dimăndă ministurludi Finanți.


Autor: Daniela Stefănescu
Armânipsearea: Tașcu Lala
Puteț s-ghivăsiț nota pi www.rri.ro ș-pi Facebook.
 
Bookmark and Share
WMA
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
MP3
64kbps : 1 2 3
128kbps : 1 2 3
AAC+
48kbps : 1 2 3
64kbps : 1 2 3
Ascultaț
Oarili la cari puteț s-ascultaț programili adrati di Secția Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00


Mascota istorica a RRI