|
 |
Arhiva :
|
 |
Catastisea ali economie 2011.10.12 |
(2011-10-12) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-10-14 18:50 EET |
România agiumsi cu isapea, tu meslu yismăciuni cu naima scădzută rată ali inflație tru aeșță 21 di ani dit soni. Institutul Național di Statistică dimăndă că inflația anuală dipusi la 3,45% și intră tru cumata băgată tru minti di Banca Națională ti aestu an, după ți păhadzli di consum scădzură, tru yismăciuni, ti paturlu mes arada, tu chirolu a ieftinearilei alimentili. Scăderea a ratălei ali inflație s-fați, tru mari parti, căte s-iftiniră yimișili și zărzăvătli. Analistul economic Laurian Lungu easti pi mintea că tendința di nicșurari va s-cheară tru meșli ți yin:
Suntu meși tru cari va s-videm ună crișteari a păhadzlor la energhie, păhălu la gazi naturali va s-crească, yini și iarna, va s-curmă născănti subvenții tu aestu an și chărgili cu casa ari căbili s-crească tru născănti locuri. Va s-cheară aestu efectu sezonier cari u dusi multu nghios inflația, dimec pătătli și yimișili, ahtari turlie că vahi va s-avem ună crișteari tru meșli ți yin. Întribarea aesti căt multu.
Scăderea ali inflație fu antițipată tru meșli dit soni, maxus după chirearea a efectului di scuncheari la cari s-agiumsi di furnia criștearilei TVA cu 5% la 1 di alunar 2010. Tendința fu dimăndată nica di stămăna ți tricu di guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, cari declară că nicșurarea a ratălei ali inflație, cari poati s-ducă la scădearea a tocurlor bancari, easti anulată di aștiptărli inflaționisti mări. Banca Centrală ari tru naeti ti aestan ună inflație de 2-4%, ama ari ună prognoză niheamă di niheamă ma mari, di 4,6%.
Economistul șef a BNR, Valentin Lazea, spunea, tora ayonia, că România ari nădia istorică ta s-nicșureadză inflația la niveluri di sum 3% tru yinitorli ani, sțenariu posibil cara politica monetară a băncălei tentrală va s-hibă andrupată di politițli fiscali și ateali cu tiniili di cafi mes. Vițguvernatorlu a BNR, Cristian Popa, declară că rata ali inflație năpoi va s-intră tru naetea apufusită pănă tru inșita a aistui an și va s-armănă tru idyea scară și anlu ți yini apropea di scupolu pripus. Aestu lucru țăni, tru ma marea misură, di evoluția a cursului di alăxeari leu-euro și a păhadzlor administrati, cata cum ateali la curentu, gazi i căldură, cari reprezintă aproapea un cirec dit trastul a produsilor și a servițiilor di thimeliu.
Di altă parti, ministurlu a Finanților, Gheorghe Ialomițianu, dimăndă că România ari ună catastisi economică bună, atea ți poati să u afirească di ună nauă recesiuni, ama țani multu di multu di atea ți va să s-facă cu economia ali Gărție, Italie, Spanie, Portugalie și Irlandă, ți au znie di furnia criza a borgilor guvernamentali. Di altă parti, di furnia a catastisilei economiți la nivel global și maxus dit Europa, prognoza di crișteari ali Românie, di 3,5-4%, apufusită cu FMI, va s-hibă alăxită- nica dimăndă ministurludi Finanți.
Autor: Daniela Stefănescu
Armânipsearea: Tașcu Lala
Puteț s-ghivăsiț nota pi www.rri.ro ș-pi Facebook.
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|