Justiția română și năulu Cod Civil 2011. 09. 29 |
(2011-09-29) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-09-29 12:41 EET |
Tru România, anlu judiciar 2011-2012 s-dișclidi pi 1 di sumedru cu ună hălati cama hăirlătică ș-ți da di mănă, dimec easti zborlu ti năulu Cod Civil. Ninti di băgarea a lui tru practico s-feați ună moeabeti tu ligătură cu ațea ți poati s-aducă tru mediul di emburlăchi. Călisitu la moeabeti, ambasadorlu ali Mari Britanii, București, Martin Harris, spusi că năulu Cod Civil easti bun tră investitorlii xeni, maxus tru contextul a sistemlui di justiție di tora, ți easti incertu nica și imprevizibil. Ministurlu ali justiție, Cătălin Predoiu, cundile că sistemlu judiciar easti crehtu. Tu minduita a lui, justiția ari znii, ma largu, di furjnia ali arușfeti, ali ixiche di omogenitati tru ți mutreaști pregătirea profesională, ama și a hălățlor ți nu suntu duri tru arada a instanților și a parchetilor.
Cătălin Predoiu lugurseaști că prota provocari ți șeadi dinintea a sistemlui easti andruparea di tuti părțăli a programlui di modernizari ali justiție. Ună spuneari apridunată tu ligătură cu disuiduserli ți nica suntu anamisa di Minister și Consiliul Superior ali Magistratură ligati di turlia tră cum lipseaști s-aibă imnaticlu reforma ali justiție. Cu ună cutugurseari ti lucurlu faptu di magistraț vini tru arada a lui și premierlu Emil Boc. Giudicătorli s-hărsescu di independență tru ligătura cu politiclu, ama aestă nu nsimneadză că eli pot s-apufusească independentu tru ligătură cu nomlu, mindueaști Emil Boc:
Independența a giudicătorlui nu easti anaparti di nom. Giudicătorlu nu easti și nu poati s-hibă independentu andicra di nom. Ti amărtie, născănti cazuri di aestă turlie ișiră tru videală tru sistemlu românescu cându nomlu agiumsi facultativ tră giudicător. Năulu Cod Civil yini cu alăxeri și tu ațea ți mutreaști bana privată a cetățeanilor. Paradigmă, nicuchirli lipseaști s-agiută cu hărgili a casilei proporțional cu putearea a cafi unlui, ma s-nu aibă pruvidzut tru achicăsearea țivilă - un contractu simnat ninti di ncurunari. Trădzearea măna di la aesti borgi easti ună furnie di alăsari și deapoa s-caftă păltearea a zniilor.
Di altă parti, isusearea agiundzi s-hibă instituție pricunuscută di stat, iara ma s-agiungă la arupearea a lei fără s-aibă un thimeliu ari căbili tra s-bagă sancțiuni cu păltearea di păradz. Tru ațea ți mutreaști catastisea a nițlor anda easti zborlu ti alăsari, pruvidearea easti că, după aesta, a părințălor s-lă si da prit nom borgea tra s-hibă mutriț nițli. Eli pot s-apufusească deadun tu ți mutreasti praxea și activitățli extrașcolari. Năulu Cod Civil nica pruveadi că părintili ți fudzi di ncasă fără ună furnie ntimileată s-cheară mutrearea a ficiurițlor. Năutăț ari și tu ligătură cu alăsarea a ncurunațlor ți poati să s-facă ntrăoară pi cali administrativă, cu căftarea ca nicuchirli s-nu aibă cilimeani, cata cum și amintareaa națlor prit inseminarea in vitro.
Autor: Ștefan Stoica
Armânipsearea: Tașcu Lala
Puteț ta s-ghivăsiț nota pi site-ul a nostru www.rri.ro și pi Facebook.
|