|
 |
Arhiva :
|
 |
Evoluția a pâhadzlor |
(2011-09-13) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-09-20 14:04 EET |
Institutul Național di Statistică dzâsi că pâhadzli scâdzurâ, iara augustu fu treilu mes cându s-vidzurâ ieftiniri fapti di arada. Costurili a consumatorlui român scâdzurâ, ama dar diferența andicra di meșli di ma ninti easti nicâ. Unâ notâ simnatâ di Daniela Ștefănescu.
Tu România, pâhadzli di consum scâdzurâ tu augustu, ti treilu mes di arada, câțe s-ieftinirâ alimentili dzâsi Institutlu Național di Statisticâ. Rata di cathi an a inflațilei scâdzu la 4,25%, aproapea di intervalul vrut di Banca Naționalâ a Românilei 3%, plus/minus un punctu proțentual. Consilierlu a guvernatorlui BNR, Adrian Vasilescu, dzâsi: Lipseaști s-dzâțem că România intră tu deflație, ama nu easti ași. Rata pi 12 meși ari unâ scâdeari importantâ, ama armâni la 4,25%. Puncti dit tabloulu alimentar ți nâ feațirâ griutăț meși cu arada, suntu tora curati, nigativi. Singura crișteari di simasie a pâhadzlor meslu aestu, easti la oauâ. La prâmâtiili nialimentari avem scâderi importanti: la medicamenti, la naftâ, la tâtumi și la țiyări. Tuti aesti scăderi ângreacâ multu tu tabloulu di consum. Avem, tutnâoarâ, dauâ crișteri mări: crișteri multu mări la CFR și unâ crișteari la apâ, canal și salubritati. Nu putem s-schicâsim câțe s-feați aestâ crișteari. Ți acra, că tu aeșțâ trei meși dit soni, pâhadzli di consum scad andicra di andreu 2010, ei furâ ma mări cu aproapea 2 proțenti. Scâdearea a pâhadzlor, tu sectorlu alimentar, s-feați, minduiaști analistul economic Sorin Pâslaru, ca rezultat a tendinților fapti diunâoarâ di scâderi a câftarilei și di crișteari a ofertâlei. El spuni că va s-facâ alâxeri ți pot s-veadâ unâ oarâ cu scutearea ali unâ parti a pâradzlor ti ângâldzari. Sorin Pâslaru luyurseaști că, ți cara că pâhadzli pot sâ scadâ ma ninti, economia a Românilei nu va s-aibâ unâ crișteari multu mari: Ahurhescu s-veadâ seamni di antrebari tu ți mutreaști evoluția a economilei româneascâ anlu ți yini, creaști incertitudinea. Lucurlu ți lipseaști s-hibâ spus easti că tu trei ani di crizâ, România, ti amârtie, nu și-află un nău model di crișteari economicâ, s-nu mata țânâ di exterior. S-poati s-avem crișteari economicâ, ama multu ma nicâ di ațea di 4% luyursitâ di Guvernul a Românilei. Di puțân chiro, economistul șef a Bancâlei Chentralâ, Valentin Lazea, spusi că România ari unâ șansâ istoricâ ta sâ scadâ inflația sum 3% tu anili ți yin. Dupâ spusa a lui, aestu lucru easti posibil cara politica monetarâ a BNR va s-hibâ andrupâtâ "cu puteari" di politițli fiscali și salariali. Lazea dzâsi că unâ mari parti dit inflații ari cauzi structurali și nu va s-poatâ s-hibâ scos ayonia. Valentin Lazea: Prota easti tinisearea a echilibrilor macroeconomiți, dip și tu contextul a unui an electoral, cu furnia că țifrili pruvidzuti tu strateghia fiscal-bugetarâ s-hibâ adrati. Easti limbis că, cara va s-facâ țiva arău tu Europa ică SUA, aestu lucru va nâ aducâ znie și a nauâ, ama avem nâdia că nu va s-agiungâ pânâ aclo.
Autor: Daniela Ștefănescu
Apriduțearae: Mirela Biolan
Puteț s-dghivâsiță pi www.rri.ro și pi Facebook.
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|