Radio Romania International

Arhiva :

Roşia Montana, un proiectu controversat - 2011.08.30
(2011-08-30)
Atea dit soni aspuneari: 2011-09-01 14:18 EET Print
Promotor vecl’iu şi niacumtinat ti exploatarea a yişterlor di malămă şi asimi di la Roşia Montană, prezidentul Traian Băsescu nu trapsi mănă ta s-ndrupască aestu proiectu chiola la faţa a loclui. Luni, el dusi ta s-veadă nicuchirata minieră, ti cari s-lugurseaşti că ari sum loc aproapea 300 di tonuri di malămă şi 1600 di tonuri di asimi, cu un păhă ţi faţi miliardi di euro. Stămâna ţi tricu, caplu a statlui avea declarată că rezerva ţi u ari Banca Naţională lipseasti ta s-crească, tu yinitorl’i an’i, la 200 di tonuri, andicra di 103, cât ari tora. Băsescu cundil’e că andrupaşti proiectul Roşia Montană prota ş-prota ti furn’ia că monedili au problemi di stabilitati, iara păhălu a malămăl’ei cunuscu tu aeşţă ţinţi an’i dit soni ună crişteari niacumtinată. Meslu aestu, dimec, uncia di malămă agiumsi la năi recorduri şi năstricu, ti prota oară tru istorie, praglu di 1.900 di dolari. Hiritisindalui declaraţiili a prezidentului, sindicatlu a minerlor di la Roşia Montană spuni că proiectul va s-ducă la ahurhearea diznău a lucurlui cu mineritlu tru zonă, la n’icşurarea a şomajlui ş-la dizvultarea economică şi aestă turlie va u facă ma bună catastisea a fisil’ei, greu agudită di mehaniili multu oarfăni tu etili dit soni. Tu arada a lui, investitorlu, ună firmă canadiană cumăndusită di un român expatriat, spuni că, acă nu ahuhri lucurlu, ari adrată pănă tora lucrări di 32 di miliun’i di dolari ş-cama, tu cari eara mintiti cu lucurlu 134 di companii di construcţii şi 2.300 di lucrători. Traian Băsescu cutugursi politiciean’il’i că amănară proiectulu: „Maca aestu proiect şeadi ngrupat dit 1997 până tora, să ştiţ că ună di furn’iili salami easti băbislichea a oamin’ilor politiţ, cari nu vrură să-l’i doară caplu. Ma s-dădea cali la proiectu dit 1997, va nă acăţa tora criştearea a păhălui la malămă tu mplină exploatari. Cât pistipsiţ că pot s-aravdă bănătorl’i ali Românie şi economia ali Românie ta s-cheară ti furn’ia că oamin’il’i politiţ nu da cicior ti aestu lucru?” Aşi-număsita băbislichi a politicien’ilor fu adăpată, pi hiotea a chirolui, di timbihili a experţălor şi a militanţălor ecologişti. Di la membril’i ali Academie Români până la liderl’ii a organizaţiilor niguvernamentali, nimisurati fură boţli cari spusiră că proiectul aduţi piricl’iuri ma mări andicra di amintatiţi. Aesti află cabati tră ufilisirea a tehnologhiilor di lucru, ţi au la thimel’iu ufilisearea a cianurlor, cu mări şi lăhtăroasi zn’ii tră fisi, cum şi astiptata aspărdzeari a yişterlor antiţi dit aesti locuri, ţi armasiră dit chirolu ali Amirăril’ie Romană. Acă aparentu apufusită unăoară cu andruparea limbidă a prezidentului tră promotorl’ii ali exploatari, niachicăsearea ligată di Roşia Montană va să s-ducă ma largu, orlea zorlea. Adunaţ cu furn’ia a vizităl’ei al Băsescu, partizan’il’i şi adversarl’ii a proiectului eara pi cicior ta să s-anciupă. Autor: Bogdan Matei Armânipsearea: Taşcu Lala Puteţ s-ghivăsiţ nota pi site-ul a nostru www.rri.ri şi pi Facebook.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International