Radio Romania International

Arhiva :

Păhălu multu mari dişcl’idi diznău minili di malămă – 2011.08. 24
(2011-08-24)
Atea dit soni aspuneari: 2011-08-25 11:59 EET Print
Tu ahurhita a aiştei stămănă, păhălu ti uncia di malămă agiumsi un nău recordu şi aestă turlie tricu ti prota oară praglu di 1.900 di dolari. Analiştil’i agiungu pi isapea că malăma easti arifugiulu nai cama vrut a investitorlor, găilipsiţ di catastisea ali economie mondială, di criza a borgilor dit zona euro ş-di inţertitudin’ili gheopolitiţi dit lumea arabă. Tu aestă catastisi, România dimăndă prit boaţea a prezidentului Traian Băsescu, că va s-dişcl’idă dauă năi exploatări minieri, cari va s-hibă chivernisiti di companii autohtoni şi pot s-aducă cama di 100 di tonuri di malămă. Caplu a statlui spusi că rezerva ţi u ari Banca Naţională lipseaşti s-crească, tu yinitorl’i an’i, la 200 di tonuri, andicra di 103, cât easti tu chirolu di tora. El cundil’e că easti ananghi ta s-băgă tu lucru controversatlu proiectu di Roşia Montană. Traian Băsescu: “Lipseaşti s-dăm cali la exploatari, nica ş-ti furn’ia că avem ananghi di criştearea a rezervilor di malămă, di ună parti, iara di alantă parti, adrăm năi locuri di lucru. Pot s-vă spun că România nica va s-dişcl’idă, tu chirolu ţi yini, dauă exploatări di malămă, aestă aradă cu regii româneşti. ” Sindicatlu a minerlor di Roşia Montană hiritisi declaraţia a prezidentului. Sindicaliştil’i spun că proiectul va s-dişcl’idă diznău lucurlu cu mineritlu tu zonă, n’icşuarea a şomajlui ş-dezvoltarea economică şi va u facă ma bună catastisea a fisil’ei, greu agudită di exploatarea slabă tu etili dit soni. Tu arada a lui, Patronatlu a Societăţlor di Construcţii cundil’iadză că, acă nu ahurhi exploatarea propriu-dzăsă, investitorlu, ună firmă canadiană cumăndusită di un român expatriat, adră pănă tora lucrări di 32 di miliun’i di dolari ş-cama, tu cari s-mintiră cu lucurlu 134 di companii di construcţii şi 2.300 di lucrători. Aleapti di media, alti organizaţii niguvernamentali cundil’iadză, ama, că “spunerli a prezidentului Băsescu mutrindalui ananghea ti suplimentarea a rezervăl’ei di malămă a Băncăl’ei Centrală nu acţă loc ti urghentarea a proiectului Roşia Montană.” Ecologiştil’i stipsescu tehnologhiili di exploatari, ţi au la thimel’iu cianurli, cu zn’ii lăhtăroasi tră fisi, ama şi previzibila aspărdzeari a vestighiilor antiţi dit zonă, armasi dit chirolu ali Amirăril’ie Romană. Tu arada a lor analiştil’i fac timbihi că pahălu-recordu di tora ti malămă easti un speculativ, iara cotaţiili va să scadă tu yinitor, aţea turlie că exploatarea nu va s-hibă orlea zorlea cu amintatic. Acă yişterli di malămă a văsiliil’ei nu suntu, aşi cum spuni Aghenţia Naţională ti Resursi Minerali, informaţii publiţi, alţă experţă cundil’iadză că Roşia Montană easti ună yişteari niacăţată tu isapi, dimec malămă şi asimi ţi custuseaşti miliardi di euro. Autor: Bogdan Matei Armânipsearea: Tăscu Lala Puteţ s-ghivăsiţ nota pi site-ul www.rri.ro ş-pi Facebook.

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International