|
 |
Arhiva :
|
 |
Cățe scădzu inflația - 2011.08.11 |
(2011-08-11) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-08-12 12:10 EET |
Meslu alunar adusi ti armâni, aputrusiț di criza economică, un adilaticu di oxigen: iftinirea a yimișilor și a zărzăvățlor, deadun cu ațea a lactatilor, a zahărălei și a birălei, dusi la ună scădeari medie a păhadzlor ti produsili alimentari cu 1,9 proțenti. Criștearea a păhadzlor ti serviții, la apă, canal și salubritati, a aților di telefonie și a părmătiilor nialimentari li anvăli, ama efectili pozitivi la cari s-agiumsi ti furnia a unlui an agricol multu bun.
Institutlu Național di Statistică dimăndă că păhadzli di consum scădzură cu 0,35% comparativ cu meslu cirișar, aatea turlie că România înreghistreadză deflație ti a daua oară arada tu doli ani dit soni. Ași cum spuni consilierlu a guvernatorlui di la Banca Centrală di București, Adrian Vasilescu, scădearea easti remarcabilă, tu condițiili tu cari România avea nai ma marea inflație dit UE. Aestă scădzu, tu alunar, la 4,85% di la maximlu a aților aproapea trei ani, di 8,4%, agiumtă tu meslu mai. Adrian Vasilescu:
Easti ună scădeari cabaia mari, ma multu di trei puncti proțentuali, chiro di 12 di meși. Aavum nai ma marea inflație dit Uniunea Europeană. Ascăpăm di ea șbitisim. Cadealihea că, ningă ațel efectu matematic, ațea scădeari ți spuni cama di trei puncti proțentuali ari nica nă itie, dimec efectul tut cu tut a aților dauă rati negativi dit cirișar și dit alunar. Practic, cirișar și alunar fură doi meși tu cari, spusă pi româneaaști, păhadzli scădzură. Păhadzli ghenerali.
Datili părăstisiti di Institutlu Național di Statistică suntu simfuni cu hăbărli buni ți li deadi guvernatorlu a Băncălei Naționali ali Românie. Luni, Mugur Isărescu dimăndă că Banca Centrală năpoi u mutri tu scădeari proiecția di inflație ti 2011 di la 5,1% la 4,6%, iara ti anlu 2012 di la 3,6% la 3,5%. Previziunili spun ună archhișurari ti rata ali inflație cătă 5% ică nica și sum 5% tru meslu yismăciun, iara cătă inșita a anlui ună dănăseari.
Guvernatorlu Mugur Isărescu feați timbihi, ama, că rata ali inflație, ama și economia ali Românie, țănu di ațea ți va să s-facă pi nivel mondial. Piricliurli yin, spuni el, di cătă posibila scunkeari tu zona euro a părmătiilor primi și di cătă evoluția a cursului di alăxeari euro-dolar. Tu ziga a piricliurlor, angreacă tutunăoară, băgata tu plan scuteari a subvențiilor la energhia termică, cata cum și ințertitudinili ligati di liberalizarea a păhălui la gazili naturali și energhia electrică.
Corina Cristea
Tașcu Lala
Puteț s-ghvăsiț nota pi www.rri.ro șpi Facebook.
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|