Radio Romania International

Arhiva :

B.N.R. U ASTRINDZI CREDITAREA
(2008-10-28)
Atea dit soni aspuneari: 2008-10-28 12:04 EET Print
România hârgiuiaşti ma multu di aţea ţi produţi, ş-aestâ aduţi unâ xichi comercialâ ca baia mari. Român’il’i hârgiuiescu ma multu di aţea ţi amintâ ş-aestâ adusi unâ crişteari aproapea explozivă a volumlui a creditilor ti hârgiuiari dati di bănchili comerciali. Tu aesti condiţii, Banca Naţională ali Românie vru s-bagâ cheadiţ la uflilisearea ahtări crediti şi lu alină di şapti ori, tu un an, toclu di referinţă, ama fără sucţes. Român’il’i tutu s- împrumutarâ di la bănchi cu tuti câ, di furn’ia a criştearil’ei a tocurlor, creditili agiunsirâ tutu cama scumpi. Şi atunţea, banca chentrală apufusi condiţi cama serti ti darea di creditilor. Unu di nai ma importantili efecti a nalilor reglementări poati s-hibâ darea nanaparti a tocurlor promoţionali. Până tora, nâscânti bânchi li anvârliga pruviderli mutrinda gradlu maxim di armâneari borgi câţe fâţea isapi ratili a creditlui la tocuri promoţionali cama n’iţ, şi alâsa mulţâ inşi să mprumutâ ma mulţâ pâradz di cât l’i alâsa normal aţelu indici. Dapoia, bănchili li criştea tocurli, muştirilu pâltea rati cama mări şi tuti eara bâgati pi aradhâ, nai puţân ti bănchi. Tora , aestâ practică va s-hibâ datâ nanaparti prit îngl’iţarea ali ratâ maximâ. Nai ma multu va s-chearâ di aeastâ itie aţel’i ţi voru sâ-şi facâ un credit ipotecar di valoari mari. Pentru câţe cheari toclu promoţional n’icu, ţi s-da di nai ma multili ori ti un chiro di la trei meşi pân di unu anu Aeşti va s-poatâ s-âmprumutâ ma puţân’i pâradz. Banca chentrală feaţi ama unâ concesie, dimi lu deadi nanaparti stress-testul financiar individual. Aestu test obliga bănchili comerciali s-prezintâ a potenţial’ilor muştiradz nai ma urutili perspectivi icunomiţi şi consecinţili a loru ti pâradzl’i ţi lipsea sâ-l’i toarnâ. Vahi nâscânţâ vrea s-avea aspâreatâ şi nu mata vrea s-ămprumuta. Ama, noulu regulamentu spuni ş-câ persoanili fiziţi nu mata va s-poatâ s-l’ia crediti câ maş pi thimel’iu a amintaticlui ditu fişa a loru fiscalâ ditu anlu di ma ninti, plus 20%. Itia easti că adeverinţili di amintatic pi a curi bazâ si didea crediti s-vidzu câ di multi ori eara falşi. Fiscul ari ama, evidenţi multu ma exacti a amintaticlui. Pi ninga aestâ, fu loatâ apofasea ca gradul armâneari borgi s-armânâ, pânâ la scadenţâ, aţelu calculatu luânda tu isapi amintaticlu a muştirilui tu momentul cându faţi împrumutlu. Ma multu, bănchili va s-hibâ obligati s-facâ isapi gradul di armâneari borgi diferenţiat pi categorii di muştiradz, pi destinaţia a împrumutlui, cumu şi turlia di credit, respectiv tu monedă naţională icâ tu valută, cu tocu fixu icâ variabil. Pi ninga aestâ, bănchili cari nu au normili a loru di creditari va lu ascadâ gradlu armâneari borgi di la 40% la 35% ditu amintatiţli a muştiradzlor. Va s-ascadâ orixea a român’ilor ti crediti? Easti zori s-dămu unâ apandasi. Autor: Mihai Rădulescu Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International