Politica bancară și imnaticlu a crizălei |
(2008-10-24) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-10-24 12:09 EET |
După ți tocurli di pi păzarea interbancară agiumsiră tu ună scară lăhtăroasă, Banca Națională a Româniilei lo meatri prit cari s-nu s-agiungă la trițearea niăntimiliată cătă muștiradzli a bănțălor comerciali a crișterlor. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, vini, diznău, dinintea a presălei și feați timbihi că poati s-căndăsească alăxearea a nomurlor ahtari turlii tra s-li-alăxească di pi ipotisi bancherlii ți bagă tu piricliu siguranța a bănțălor. El exighisi că ambudyiusearea a păzarilei la mpărmuturi u feațiră trei mări bănță ți suntu tora tu România, cari li țănu tu idyea scară tocurli interbancari pi nivelu naima mari, cățe au dinăpoi speculatori cu cheardiri mări tu ațea dit soni atacă ți nu nu s-băgă tu lucru tu ți mutreaști leulu. Prezidentul a Asociațiilei Români a Bănțălor, Radu Ghețea, spuni că aestă catandisi poati să s-bitisească tu șcurtu chiro: Easti zborlu di niscănti operațiuni speculativi ți li-adrară operatorli, niscănță di eli di nafoara a sinurlor a văsiliilei. Minduiră la ună evoluții, nu lă si ndreapsi... adrară operațiuni speculativi, nu lă si ndreapsi. Ș-atumțea, lipseaști ta să-ș--anclidă operațiunile la iți contu, cățe nu pot s-armănă cu operațiunili niănclisi, și bagă tocuri multu mări tra s-aducă lei. Păzarea nu avu leili aduși aminti tu ațea oară și s-agiumsi la tocuri multu mări. Minduescu că ti ndauă dzăli, va s-videmu ună isihăseari a păzarilei financiră. Criștearea a tocurloru ți u feațiră bănțăli la mpărmuturli tră oamini eara ș-tru menga a Autoritatilei Națională ti Protecția a Consumatorlor. Instituția bitisi un proiectu di reglementari a catandisilei, scupolu hiindalui tra s-crească șansili a aților ți contestă tru instanță crișterli a tocurlor. Proiectul easti minduit tra s-bagă tru lucru pi prot di yinaru. Reprezentanțălii a bănțălor spun că crișterli s-feațiră di furnia, macsus, că să scunchiră cabaia resursili financiari, ca rezultatu a crizălei internaționali di lichidităț, ama și a băgarilei tru practico năili arădz di mpărmutari apufusiti di BNR. Ma multu, pi păzrea interbancară, tocurli nica armănu tru scară analtă di itia a căftarilei mari di lei di cătră xeni, iara bănțăli ți ufilisescu aestu indicator ca hiindalui toc di referință tru contractili di mpărmutari minduescu s-treacă aesti custuseri suplimentari la muștiradzli a bănțălor. Di altă parti, Fondul Monetar Internațional ari noimă ti ună vărtoasă ayăliseari a criștearilei economică tru Romania, anlu ți yini, luyursită ti 45%, andicra di nivelu recordu di 8-9 proțenti antițipat ti 2008. Ași cum spuni reprezentantu a FMI di Bucuresti, Juan Fernandez-Ansola, mpărmutarea va s-ayălisească, iara lucurlu economic va s-ahurhească, orlea zorlea, s-tragă di aestă itii. Toradioară, aesti suntu maș previziuni. Un lucru salami vini di la Institutlu Național di Statistică. Aestu dimăndă că Produslu Internu Brut ali Românie agiumsi, tru proțli șasi meși a anlui la ună crișteari recordu di 8,8%, naima marea di la surparea a regimlui comunistu, tru 1989.
Textul: Daniela Stefanescu
Apriduțearea: Tașcu Lala
|