|
|
| Previziun’i icunomiţi tră România – 2011.07.18 |
| (2011-07-18) |
| Atea dit soni aspuneari: 2011-08-02 17:42 EET |
Inflaţia va s-dipună tru avgustu la 5%, dimi numata va s-him aţel’i dit soni dit Europa – easti asiguripsearea ţi u da aţel ţi ştii nai ma ghini cum lucreadză resorturli icunomiţi şi financiari româneşti, guvernatorlu a băncăl’ei ţentrală, Mugur Isărescu. Prezidenţâl’i di la ma multi bănţâ cari lucreadzâ tru România deadirâ apandisi la acl’imarea ţi u feati caplu a BNR la ună moabeti, tru arada a curi s-feaţi unâ isapi ti economia a vâsiliil’ei.
Rezultatili cândâsescu la nâdii. Guvernatorlu luyurseaşti că pi nivelu di tora ali inflaţie – di aproapea 8% - s-agiumsiti ti furn’ia câ pâhadzl’i la alimenti criscurâ unâ turlie artifiţial, ma multu adicra di aţea ţi vrea s-hibă di aradâ dupu apofasea di crişteari a TVA di la 19 la 24%. El s-aşteaptă câ anlu agricol bun, ti cari bagâ besâ specialiştil’i, s-ducă la ieftiniri di simasie până di toamnă. Mugur Isărescu:
”Ari câbilea câ tu ahurhita a meslui sumedru, s-avem unâ inflaţie nica şi sum 4%. Ari câbilea nica ş-ti chirolu di ma nclo câ dzârdzâvătsli, yimişili, pâtâtsli, să scadă. Cata aestu easti impactul a unui an agricol, cari, până tora sâ spunea ca hiindalui bun.” Tru indiţili a pâhadzlor di consum, pârmâtiili alimentari au, tru România, unâ proţentu di 37%. Iftinirea aiştor nu poati s-hibâ câ maş ghinivinitâ şi va s-aibâ rolu a l’ei tu ţi mutreaşti isapea ali inflaţie anuală, tru condiţiili tru cari, dit toamnă, va s-hibâ scos agiutorlu a cratlui tră energhie termică, cu consecinţili ţi ies di aoa tu ligâturâ cu pâhadzl’i tuţ. Si ma s-acâţăm tru isapi tuti aesti lucri, ti meşl’i ţi yin, aştiptărli a băncăl’ei ţentralâ di Bucureşti suntu di temperari ali inflaţie ş-di scădeari a tocurlor la mpărmuturli tru lei, em ti bânâtori, em ş-ti companii.
Aflati iuva anvărliga di valoarea di 12%, dimi la un nivel diplo andicra di rata di politică monetară a BNR, di 6,25%, tocurli pot s-hibă n’icşurati, spuni Isărescu, tru condiţiili di crişteari pistusinea a bancherlor tru tendinţa a proţeslui di dezinflaţie dit România. Creditarea tru moneda naţională va s-hibă aestă, turlie, stimulată, iara aestă va s-hibă cu ahântu ma hâirlâticu cu cât inflaţia dit zona euro nsimneadză ună crişteari ti ratili a tocurlor la resursili tru euro şi ună crişteari a indicatorlor euribor.
Seamni ti yinearea tru ori ali economie ies tu migdani ş-dit ţifrili a isapil’ei tu ţi mutreasti Fondul Proprietatea, cari înregistră tru proţl’i şasi meşi un amintatic di aproapea 130 di miliun’i di euro, di 2,5 ori ma mari andicra di idyiul kiro a anlui 2010. Tru bitisita a meslui cirişar, Fondul Proprietatea avea aproapea 9900 di acţionari, nai ma mari hiindalui Ministerlu a Finanţilor Publiţi, cu ună pachetă di 18,9%.
Puteţ s-ghivăsiţ nota pe www.rri.ro ama ş-pi Facebook.
Textul: Corina Cristea
Apridutearea: Taşcu Lala
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI |
2025-04-05
Print
Puteţ s-avdzâţ căndţido