Radio Romania International

Arhiva :

Zn’iili a crizăl’ei
(2008-10-13)
Atea dit soni aspuneari: 2008-10-13 12:25 EET Print
Cu scupolu tra s-n’icşureadză zn’iili a crizăl’ei economiţi monndiali şi ta s-u-aducă diznău pistusinea tu păzărli financiari ciuşuiti s-adară, niacumtinatu, planuri. Tu bitisita a stămănăl’ei ţi tricu, liderl’ii dit zona euro s-andămusiră Paris. Ti apofasili aprucheati, corespondentul a nostru tu capitala ali Franţă, Roxana Vasile: “Mintiti di furn’ia a falimentului, a bănţălor nu mata lă da di mănă ta s-mpărmută ună-alantă şi, ma nu ari ună deftura finanţari, îngl’eaţă mpărmuturli cătă bănători şi întreprinderi. Tu aestu contextu, şefan’il’i di stat ş-di guvernu dit zona euro apufusiră s-asiguripsească împărmuturli interbancari şi s-andrupască bănţăli pritu operaţiun’i di refinanţari, ama maş cu titlu provizoriu, pâna pi 31 di andreu 2009. Easti ună di apofasili ţi li loară liderl’ii a statilor dit eurogrup, care s-andămusiră di ananghi la Pălatea Elysée. Prezidentul Nicoalas Sarkozy declară că mindueaşti ta s-ascumbusească tută Europa pi aestă cali, coordonată şi cu mari hăşti, nica di n’ercuri, cu furn’ia a Consiliului European di Bruxelles.” Toradioară, s-vedu maş zn’iili a crizăl’ei, conncretizati tu falimenti di banţă şi scăderi cabaia mări la bursili dit tută lumea. Excepţie nu fatsi nitsi Bursa di Valori Bucuresti, iu, stămăna ţi tricu, s-agiumsi la naima n’ţli cotaţii dit aţel’i 13 di an’i di lucru ali instituţie. Protlu indiţi ţi spuni evoluţia a cotaţiilor a companiilor listati, scădzu cama di 27% tu stămăna dit soni. Şi leulu românescu să spusi ca hiindalui ună monedă cabaia sensibilă la evenimentili internaţionali. După aproapea un mes di scăderi maş intervenţia a Bancăl’ei ţentrală di stămăna ţi tricu feaţi că moneda naţională a Româniil’ei s-nu treacă di praglu di 4 lei ti un euro. Scădearea a leului, deadun cu criştearea a tocurlor, feaţi că aţel’i ţi au mpărmuturi tu euro s-duchească multu di multu zn’iili a crizăl’ei globală. Perspectivili nu suntu mplini di nădii şi ti aţel’i ţi minduescu tora s-adară tora un mpărmut. Analiştil’ii lugursescu că bănţăli româneşti au un thimel’iu vărtos di depopziti, ama mpărmutarea va s-agiungă tut ma moderată şi ti un păhă multu ma mari, iara proiectili naima importanti va s-hibă, vahi, mutriti ş-minduiti diznău, andicra di catandisea di pi păzari. Tut la capitolu zn’ii ţi nu suntu străxiti lipseaşti s-hibă tricută şi catandisea di la combinatlu siderurgic di Galaţi (est), Arcelunar Mittal. N’icşurarea a căftariljei mondială ti părmătiili di cilechi u adusi cumandusearea a combinatlui tu catandisea ta s-dimăndă că ta s-nu s-agiungă la criştearea a stocurlor, va u n’icşureadză activitatea, cu perspectiva ti scutearea di pi lucru suti di inşi. Textul: Corina Cristea Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International