Ți lucri nali aduți năuluărd școlar? |
(2008-09-15) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-09-15 12:54 EET |
Tu România, trei miliuni ș-gumitati di elevi dit nvițămintul primar, gimnazial și liceal ș-di ficiuriț di gărdiniță ahurhiră, pi 15 di yismăciuni, năulu an școlar. Tra să spună cum easti ca ună turlii di adeti ș-ți țăni di multu chiro, multi sculii nu suntu ndreapti ta s-lu așteaptă. Dit 23 di nili di sculii, 9 nili suntu tu len turlii di catandisi di znuiari, iara un cirec nu au nica autorizații sanitari. Catandisea easti idyea și la grădiniți cari, ma multu, s-ampulisescu cu ună ixichi cabaia mari di locuri. Ministurlu ali educație, Cristian Adomniței, ari altă minduită track: ''Păradzli investiț ti znuiarea a sculiilor dit tută văsilia ș-aspuni nica di tora hăirea tu naima multi locuri, iara tu alanti va să s-veadă ti șcurtu chiro. Ună altă hăbari importantă ti aestu an scular easti ațea că cafi elev dit proțli doi ani di liceu șă-dit sculiili di artă și zănăț va s-aibă un calculator acasă. Tu aestu an ancupărăm 1.800 di microbuze, ta s-ndridzem tu naima marea parti problema ti purtarea a elevilor di acasă la școală.'' Di altă parti, învițămintul românescu tradzi cabaia di itia a ixichilei di cadri didactiți. Niifharistuserli ligati di tiniili di cafi mes niț, profesorlii fug dit sistemu ti alti zănăț, ică fug tu xeani. Ndridzerli țănu di improvizație: adunarea tu un loc a elevilor tu sculiili autorizati, climarea diznău a profesorlor pensionari și umplearea golurli cu profesori suplinitori. Ministerlu a Educațilei nica dimăndă alăxeri metodologhiți mutrindalui ndridzerli și dizvărtearea a examenlui di bacalaureat și a tezilor cu subiectu unic ti intrarea la liceu. Purtătorlu di zbor a Minsterlui, Mihaela Suciu: ''Metodologhia s-ntimileadză ma multu pi siguranța a probălei di examen. Deadim un nău statut a subiectilor, dimi documenti secret di lucru, ațea ți va s-dzăcă că, dit oara a ndridzearilei a subiectilor până cându aesti agiungu publiți, vărnu nu ari ndreptul s-li spună ti șteari. Evaluarea a tezilor va s-facă dinăoară di profesorlu di la clasă ș-di un profesor di Centrul di examinari ți nu ari ligatură cu școala. Anaparti di aranjamentili cosmetiți fapti di autorităț tu ațea dit soni sută di meatri, presa ducheaști că, di la an la an, sistemlu di invițămintu s-aspardzi ș-că școala românească dipusi sum praglu mondial a mediocritatilei. Un studiu dit soni adrat di Asociatia Internațională di Evaluari a hăirlăticlui școlar u aduți Romania pi loclu 36 dit ațeali 45 di stati analizati. Ași cum spuni documentul, prințipalili furnii a archișurarilei suntu programa școlară cabaia incărcată și metodili multu slabi di predari. Studiul nica spuni că elevlii români au performanți sum media internațională tu ațea ți mutreaști ghivăsearea, achicăsearea a unui textu și științili exacti.
Textul: Andreea Bojoi
Apriduțearea: Tașcu Lala
|