Radio Romania International

Arhiva :

Riscuri tră economia românească
(2008-09-12)
Atea dit soni aspuneari: 2009-02-24 13:33 EET Print
Dependenţa ţi tut creaşti tu ţi mutreaşti capitalu xenu, criştearea a tocurlor, scădearea a leului şi politica economică prociclică suntu protili riscuri ti economia românească, chiro tru cari punctili vartoasi suntu integrarea tru UE, investiţiili xeani directe şi nivelu n’icşurat a borgil’ei publică. Analiştil’i ali companie di serviţii tru afaceri Coface România spun că proţicliţitatea a politicăl’ei economică ari andrupătă criştearea a ixichiljei di contu curent şi ti criştearea a păhadzlor, chiro tru cari avansul a tocurlor şi scădearea a leului va s-aducă zn’ii ti bugetili a companiilor ş-ti bănători, căţe ună parti importantă dit mpărmuturli contractati suntu tru valută. Un altu punctu slab easti reprezentat di mintireaşili politiţi, tu contextul a unui Guvern minoritar, iara apruchearea a alidzerlor agiută ti ngărdearea a proţeslui di reformă – nica să spuni tu analiză. Coface anticipeadză ti estan ună silă economică di 7%, ş-di 5,2 proţenti ti anlu ţi yini. Di altă parti, analiştil’i a Bancăl’ei Naţionali ali Romanii lugursescu că năulu regulament a BNR mutrinda darea mpărmuturi ti bănători poati s-ayălisească ritmul di crişteari a mpurmutaril’ei cu 10% ş-cama pană di bitisita a anlui. El’i spun că regulamentul nu va s-lucreadză tu planlu di scuncheari a mpărmuturlor, că va s-bagă niscănti limiti tamam căţe criscu multu di multu scara di mpărmutari a bănătorlor. Aţeali dit soni dati spun că tu alunar aestu scădzu dinăoară, ama român’il’i nica avea artimaia ti dari la mpărmut di aproapea giumitati di miliardu di euro. Aţel dit soni raportu a Institutlui Naţional di Statistică, păristisit gioi, spuni că, criştearea economică tu trimestrul doi fu di 9,3%, iara aţea ti proţl’i şasi meşi, di 8,8 proţenti - valori recordu ti chirolu di după 1989. Contribuţia a cafiunlui sector la aestă crişteari a Produslui Internu Brut fu cundil’ată di prezidentul INS, Vergil Voineagu: track „Serviţiili avură ună contribuţie di 3,8 puncti proţentuali la criştearea di ansamblu a Produslui Internu Brut, construcţiile ună contribuţie di 2,2 puncti proţentuali, 25% la criştearea a PIB-ului. Di furn’ia a criştearil’ei cabaia mari a sectorlui, industria avu una influenţă di 1,6 puncti proţentuali, va s-dzăcă 18,2% di tută criştearea a PIB”. Pi ningă criştearea economică, nica s-aşteaptă ună ţifră recordu tu cazlu a investiţiilor xeani directi, cari, tu giumitatea a anlui năstricură 4,7 miliardi di euro, hiindalui antiţipată ună valoari di 10 miliardi ş-cama până tu bitisita a anlui 2008. Cu furn’ia a păistisearil’ei a aiştor isăchi, directorlu a Gruplui di Economie Aplicată, Liviu Voinea, cundil’eadză: track „Avem ună crişteari record, ţi s-faţi unăoară la patru an’i. Aua ş-patru an’i, un altu an electoral, avum ună crişteari di 8% ş-cama a PIB-ului. Avem şi conjunctura a unăl’ei inflaţii mari, dimi avem ună componentă inflaţionistă a criştearil’ei economiţi şi avem, ma largu, ună crişteari ntimil’ată pi consum, căţe şi construcţiili şi serviţiili suntu elementi di consum a nicuchiratilor şi a firmilor. Cara vrea s-imna maş industria pi plusu, şi s-dzăţem că alanti sectoari vrea s-dănăsea, criştearea economică vrea s-eara di 1,6%, dimi ună crişteari ţi ari la thimel’iu consumlu, nu producţia”. Tetul: Daniela Ştefănescu Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International